AGERPRES: Aţi menţionat că piaţa asigurărilor era debalansată, dezechilibrată. Şi anul trecut, în intervenţiile publice, aţi atras atenţia asupra acestui dezechilibru din piaţa asigurărilor. Când se va echilibra piaţa asigurărilor, în contextul măsurilor luate de ASF, şi ce măsuri mai are în vedere ASF pentru echilibrarea acestei pieţe? 



Mişu Negriţoiu: Noi am văzut o evoluţie progresivă. Piaţa asigurărilor a avut şi are două categorii de probleme. O problemă de produse, de preţuri şi de costuri, pentru că piaţa este dominată de asigurările obligatorii şi în speţă asigurările de autovehicule, care reprezintă cam 50% din piaţă, care în toate pieţele este un produs de bază. Este un produs simplu şi care trebuie să fie un produs competitiv, pentru că este o asigurare obligatorie şi din care nu îţi consolidezi situaţia financiară. Este o categorie de societăţi de asigurare concentrate într-o proporţie prea mare pe acest produs şi din cauza asta au probleme financiare, pentru că nu este un produs cu valoare adăugată, nu este un produs sofisticat, un produs la care să creezi ceva, e pur şi simplu un produs de bază pe care poţi să faci nişte venituri de bază. Dacă nu îţi controlezi cheltuielile la acest produs ai probleme financiare şi de aici rezultă că 70%- 80% din piaţa asigurărilor RCA este deţinută de patru societăţi în portofoliul cărora acest produs este preponderent şi care se zbat cu probleme financiare, tocmai din cauză că acest produs, fiind simplu, are şi un preţ corespunzător şi pentru că mediul mai degrabă favorizează creşterea costurilor care depăşesc veniturile. Şi atunci am intervenit în ideea controlului costurilor, atât cât putem, şi el se reflectă în două direcţii – daunalitatea şi frecvenţa daunalităţii mai mare în România decât în perioada anterioară şi comparativ cu alte ţări. Daunalitatea în România este de 7-10% faţă de 2-3% în Europa. Asta înseamnă mult mai multe prime folosite pentru plata despăgubirilor. 



Noi avem un protocol cu Ministerul de Interne şi suntem acum într-o perioadă de a revedea colaborarea şi baza de date, ca să urmărim mai bine cui se datorează această daunalitate şi să ajungem cât mai mult să facem o legătură directă între persoana asigurată, mai mult decât vehiculul, şi comportamentul în trafic al acestei persoane şi să eliminăm pe cât putem segmentările de vârstă, spre exemplu, care sunt acum cele mai la îndemână. Este numai începutul acestui proces, dar aici se poate controla mai bine unde sunt costurile de daunalitate mai mari şi mai ales legătura individuală, cui i se datorează. Acum se face mai degrabă o medie şi atunci sunt oameni, cum este segmentarea pe categorii de vârstă, oameni care nu au nicio vină, dar sunt victima unei medii la segmentul respectiv. 



A doua categorie de costuri pe care noi ne-am concentrat au fost costurile de intermediere, costurile de achiziţie – cât te costă ca să vinzi o poliţă RCA. Această politică de vânzare a fost destul de volatilă, inconsecventă, pentru că am ajuns în situaţia în care din dorinţa de a obţine cotă de piaţă, societăţile au oferit reduceri în cascadă, fără un control asupra riscurilor pe care le-au expus prin aceste reduceri. Au fost de fapt nişte prime comerciale, introduse în tarifele acestor poliţe, şi a trebuit să re-învigorăm principiile de business sănătos la nivelul societăţilor şi cheltuielile de intermediere foarte mari pe care noi le-am identificat la nivelul brokerilor de asigurări, am intervenit şi acolo cu nişte măsuri nu atât de radicale cât am fi vrut noi, dar ceva mai degrabă tranzitoriu. 



Vreau să fac însă o remarcă: în 2014 societăţile de asigurări au transferat contribuţii la capitalul social de 145 milioane euro, parte din acelaşi proces de reechilibrare a pieţei. Noi mai avem un an la dispoziţie ca să aducem piaţa în echilibru şi, ca să răspund acum direct la întrebarea pe care mi-aţi pus-o, sper ca la sfârşitul acestui an piaţa să fie echilibrată atât din reaşezarea primelor, dar mai ales din reducerea costurilor şi din recapitalizare. Reaşezarea primelor – nu neapărat că ele trebuie să crească, ci ele trebuie să fie mai echitabile. Şi cum am văzut reacţiile în ultimele 2-3 luni sunt diferenţe prea mari. Sunt şi în Europa segmentări pe vârste, dar diferenţa nu este, cum am văzut aici cazuri, de 1 la 4. Poate să ajungă la 1-1,5 la 1 la 2, dar nu 1 la 4, 1 la 5, cum este la noi. Noi asta facem acum, de fapt revedem toate aceste prime, le discutăm cu societăţile de asigurare şi vrem să recalibrăm până la urmă situaţia tarifelor, să controlăm costurile şi să stimulăm recapitalizarea. 



AGERPRES: Ce posibilităţi are ASF să intervină pentru eliminarea acestor diferenţieri excesive, uneori de 1 la 4? Înţeleg că ASF face o analiză la acest moment. 



Mişu Negriţoiu: Noi avem două direcţii de acţiune, mijloacele noastre de a interveni pentru rezolvarea problemei sunt unele de persuasiune în sensul că punem în lumină, şi pentru informarea publicului, dar şi pentru comparaţii între diverşi asigurători, punem în lumină ce stă la baza tarifării, care sunt calculele actuariale care conduc la stabilirea unor asemenea tarife şi de ce sunt aceste calcule actuariale unele pentru tinerii până la 25, până la 30 sau până la 35 (de ani – n.r.) şi noi avem autoritatea ca să le cerem aceste informaţii. Lucrăm acum cu societăţile de asigurări ca să ne spună ce au la baza acestor calcule şi am putea să ajungem până la a le face publice ca să vadă lumea de fapt despre ce este vorba. Şi acolo se văd. Sunt două componente în calculul unei prime RCA – o componentă este daunalitatea şi a doua componentă este vătămarea corporală. Vrem chiar să le facem separat, pentru că daunalitatea este din cauza accidentelor, vătămarea corporală este ceva mai serios, dar s-ar putea ca în vătămarea corporală societăţile de asigurări să ia în calcul o valoare exagerată. Pe poliţa de asigurare pe RCA este trecută chiar cifra de 5 milioane de euro, asta pentru că este o limită europeană. Costul cu vătămarea corporală este mai puţin, evident mult mai jos în România, dar în creştere, anul trecut daunalitatea corporală a crescut cu 40%. Noi nu ştim dacă este reală sau pur şi simplu mi-e teamă că vătămările corporale devin o preferinţă pentru avocaţi şi nu ştim exact cât merge la persoana vătămată şi cât la intermediari, dar ea trebuie măcar identificată şi ştiut cu cât contribuie la creşterea primei. A doua este daunalitatea. Am vrea să mergem pe identificarea riscurilor mai degrabă decât pe grupele de vârstă, numai că acesta este un proces care nu se poate face pe termen scurt, înseamnă metodologie, dotare … şi să mergem pe identificarea riscurilor şi eventual asigurări pe persoană mai degrabă decât pe vehicule. 



A doua direcţie este colaborarea cu Asociaţia Actuarilor din România cu care vrem să facem nişte calcule şi ei, neutru, să pună pe piaţă cam care este un tarif standard şi de unde vine el, pur şi simplu bazat pe riscuri, care evident pot să aibă oscilaţii, în sus şi în jos, în politica de tarifare, în funcţie de ce segment de clienţi vrei să atragi. Am mai putea o mai bună informare a publicului şi cred că genul de presiune care se pune din partea publicului este binevenit pentru că ne ţine alerţi şi ne împinge să reconsiderăm anumite lucruri, inclusiv cum am reconsiderat zilele acestea norma privind RCA-ul, cu câteva ajustări care eventual nu pot fi realizate într-o primă etapă şi aşa de repede pe cât ne-am imaginat noi. Dar regimul Solvency II schimbă peisajul în asigurări şi probabil în anul 2016 vorbim despre altceva. Avem acum în semestrul I un exerciţiu de revizuire a activelor şi pasivelor societăţilor de asigurare care ne va arăta dimensiunea nevoii de recapitalizare. 



AGERPRES: Când va debuta acest audit pentru companiile de asigurări? 



Mişu Negriţoiu: El debutează în februarie şi se încheie în iunie. Am văzut în piaţa bancară, spre exemplu. Piaţa bancară, acum 10-15 ani, poate 20, a trecut prin transformări instituţionale şi probabil şi la asigurări vom asista la o reaşezare a societăţilor de asigurări şi am vrea să avem nişte jucători, nişte societăţi puternice în piaţa de RCA, aşa cum avem în piaţa de asigurări de viaţă, de exemplu. 



AGERPRES: La cât ar trebui să ajungă rata combinată a daunei? 



Mişu Negriţoiu: Ar trebui să fie 100%, pentru că media în Europa la 100 de lei pe care îi iei din primă de obicei 70-75 se duc înapoi în plata daunelor, cam 10-15 sunt cheltuieli de intermediere şi de achiziţie, şi mai rămân 5-10 care sunt profitul societăţii, cheltuieli generale etc. Şi atunci ajungi la o rată de 100% intrări şi ieşiri. Aici, distorsiunea la noi, noi ne apropiem de o cotă la plata daunelor de 70, a fost mult mai jos, a fost pe la 60 şi a crescut. Rezultă fie că frecvenţa accidentelor este mai mare şi daunele sunt mai mari, fie că se plăteşte mai bine. Nu avem un feedback de la consumatori că se plăteşte mai bine, lumea este în continuare nemulţumită, avem în continuare petiţii, dar procentul a crescut. La asta se mai adaugă cheltuieli de intermediere de 20 chiar până la 30%, din analizele noastre. Comisioanele brokerilor sunt de vreo 18-20%, alte cheltuieli de achiziţie se duc până la 30%, s-au cam terminat banii, ajungem la 100 şi atunci societăţile n-au profit, deşi lumea zice că societăţile câştigă bani din asigurări. Unele da, unele nu, majoritatea nu prea câştigă. Dar nu este un lucru rău neapărat să facă bani pentru că de fapt fac şi investiţii, dezvoltă şi produse. Dacă mai adăugăm şi cheltuielile generale ale societăţilor, dacă mai adăugăm că ele ar mai trebui să facă şi un profit, ne cam ducem pe la 120. Probabil, sper, la sfârşitul anului să ajungem la această rată combinată şi să o ducem în jos pe cât putem, vedem şi efectele măsurilor luate de noi cu cheltuielile de intermediere. 



AGERPRES: Transparentizarea comisioanelor brokerilor, trecerea lor pe poliţă, va duce la o scădere semnificativă a cheltuielilor de intermediere? Va fi suficientă sau ASF va avea în vedere în continuare acea limitare a comisioanelor brokerilor? 



Mişu Negriţoiu: Noi sperăm, dar dacă nu se întâmplă rediscutăm limitarea, pentru că totuşi este o asigurare obligatorie, la care brokerii, intermediarii nu fac mare lucru până la urmă. Este o poliţă şi ei vin şi ne-o dau fiecăruia dintre noi pentru că alergăm noi să avem această poliţă pentru că altfel nu mai putem să circulăm şi nimeni nu vrea să fie în trafic fără poliţă de asigurare. Dar dacă asta nu se întâmplă … Noi am contat pe faptul că transparentizarea va fi o mai bună informare pentru consumator, pentru cumpărătorii de poliţe, să se uite şi ei şi să înceapă să negocieze. Ei se uită acum la prima totală şi nu ştiu cât din prima totală ajunge la acoperirea despăgubirilor sau altceva. Chiar la o primă totală care este aceeaşi poţi să negociezi cheltuielile de intermediere. Pe de altă parte şi brokerii, ca şi societăţile de asigurări care au cheltuieli de achiziţie, pun la vedere nişte cheltuieli care n-ar fi trebuit să le facă sau n-ar fi trebuit să le încarce şi probabil se corectează şi nu le mai fac. Să vedem pe trimestrul I ce rezultă. 



AGERPRES: Toate companiile de asigurări care practică RCA au notificat ASF despre majorări de tarife pentru 2015 şi cum arată tabloul general la nivelul ASF? 



Mişu Negriţoiu: Avem notificări în bună măsură. Dintr-o vedere preliminară, nu avem încă o analiză a tuturor notificărilor, ele nu confirmă nici pe departe creşterile de preţ care ne vin din piaţă. Nu confirmă. Aceste notificări în orice caz nu se duc la 30%, trebuie să intrăm să vedem mai în detaliu pe grupe de vârstă. Culmea este că avem şi scăderi. Noi vrem să încheiem această analiză spre sfârşitul lunii, mai ales că noi avem posibilitatea ca să cerem explicaţii suplimentare, să cerem modelele care stau la baza acestor calcule, chiar să le returnăm şi să solicităm să le refacă. Nu noi aprobăm, dar noi ne uităm la modele actuariale pe care le folosesc. Şi atunci combinat cu relaxarea pe care am introdus-o (modificarea Normei RCA nr. 23/ 2014 – n.r.), care ar trebui să aibă efect, le dăm posibilitatea, pentru că norma noastră a introdus norme mai rigide pe segmente şi atunci le dăm posibilitatea să lucreze între segmente şi să reducă diferenţele, să aplatizeze. O să vedem la sfârşitul lunii ianuarie, începutul lui februarie, o să avem o analiză completă, dar la prima vedere sunt sub estimările din piaţă. 

 

Sursa: Agerpres.ro