Din acest an, românii ar putea avea posibilitatea să opteze pentru un nou tip de pensie – cea ocupațională. Încă de anul trecut, reprezentanţii ASF şi ai Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) au convenit constituirea a două grupuri comune de lucru, dintre care unul se va axa pe revizuirea legislaţiei aferente Pilonului III de pensii, în vederea cuprinderii schemelor de pensii ocupaţionale în prevederile legii.

În prezent, există un proiect de lege încă din 2011, pe site-ul ministerului Muncii, care vorbește despre cum ar putea fi implementate aceste pensii ocupaţionale. Cifrele oficiale arată că 40% din populația cu putere de muncă din țară nu cotizează, iar pensia de la stat nu prea mai are viitor. Ca să crească numărul contributorilor, guvernul a crescut vârsta de pensionare. Însă măsura nu rezolvă problemele sistemului public de pensii.

Cine va fi asiguratul

Potrivit acestui proiect de lege, care a fost adoptat tacit de Senat, contribuția va fi de cel mult 15% din salariul brut, iar cel asigurat va avea încă o pensie pe lângă cea primită de la stat. Cotizarea va fi opţională, însă. Pensia ocupaţională va fi o sumă plătită suplimentar față de pensia obținută în sistemul public, iar de aceasta vor putea beneficia, printre alţii, angajaţii de la stat cât şi cei de la privat. Adică pensia aceasta este de fapt un depozit, pe care fondul de investiţii care administrează banii îl investește ca să înmulțească sumele cotizate. Așa se face că un contributor o să primească, atunci când iese la pensie, atâția bani câți a cotizat, plus randamentul pe care a fost în stare fondul să-l producă. În proiect sunt propuse două variante de colectare a banilor – contribuția la fondul de pensii ocupaționale va fi plătită fie de salariat și de angajator, fie doar de acesta din urmă. Cotizarea se va face pe cel puțin 7 ani. Asiguratul nu va avea acces la acest tip de pensie decât după împlinirea vârstei de 60 de ani. Valoarea pensiei ocupaționale va fi calculată în funcție de salariu și de numărul anilor de contribuție. De exemplu, un angajat cu salariul brut de 3.000 de lei poate plăti lunar la fondul de pensii ocupaționale cel mult 450 de lei. Așadar, pentru o perioadă de cotizare de 7 ani ar urma să acumuleze în contul lui 37.800 de lei (8.344 euro), plus sumele acumulate din dobânda rezultată prin investirea lor.

Cine administrează banii

Administrarea de fonduri de pensii ocupaţionale va putea fi făcută, în urma unei autorizări a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), de către societăţile de pensii, societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de asigurare. În acelaşi timp, ASF va întocmi şi va ţine registrul fondurilor de pensii ocupaţionale, registrul administratorilor de pensii ocupaţionale şi registrul angajatorilor care vor contribui la schemele de pensii ocupaţionale.

Ce rol are angajatorul

O schemă de pensii ocupaţionale va putea fi propusă de către angajator, se arată în proiectul de lege, iar în urma negocierii aceasta va trebui să conţină cel puţin cuantumul, periodicitatea şi modul de împărţire a contribuţiilor (între angajat şi angajator), actualizarea lor şi regulile de investire a activelor şi de împărţire a rezultatelor. Participarea sau continuarea participării la o schema de pensii ocupaţionale nu va putea fi o condiţie pentru încadrarea în muncă a unei persoane. Totodată, angajatorii nu vor putea face reţineri din salariu pentru contribuţii la o astfel de schemă fără să obţină acordul scris al persoanei în cauză. Angajatorul va fi cel care se va ocupa de reţinerea şi virarea contribuţiilor angajaţilor săi care sunt participanţi la o schemă de pensii ocupaţionale. Modificarea unei scheme de pensii ocupaţionale va putea fi făcută de către angajator numai cu acordul participanţilor la fondul de pensii. Apoi, modificările vor trebui avizate de ASF. Fiecare persoană va putea să participe la un singur fond de pensii ocupaţionale, însă va exista şi posibilitatea de a transfera activul personal la un alt fond.

Care sunt excepţiile

Dacă asiguratul a plătit contribuţii mai puţin de şapte ani sau dacă activul personal nu este egal cu suma necesară obţinerii pensiei ocupaţionale minime, participantul va primi suma existentă în contul său- ca plată unică sau ca plăţi eşalonate pe o durată de cel mult cinci ani. Dacă asiguratul va beneficia de pensie de invaliditate şi nu-şi va putea relua activitatea, va putea obţine suma existentă în contul său în aceleaşi condiţii. Dacă participantul va muri înainte să depună cererea pentru obţinerea pensiei ocupaţionale sau după obţinerea acesteia, suma din cont va fi plătită beneficiarilor desemnaţi de acesta prin actul de aderare şi cel de succesiune.

Cum se cotizează în România

La Pilonul 1 cotizează toţi angajaţii. Sunt pensiile de stat care au un caracter obligatoriu, se bazează pe redistribuirea banilor încasaţi si este administrat de sectorul public. Astfel contribuabilii de azi plătesc pentru asigurarea veniturilor pensionarilor de azi, pensiile lor fiind plătite în viitor de angajaţii din momentul respectiv.

Pilonul 2 vine în ajutorul pensiei de stat, aportul contribuabililor fiind acelaşi ca şi înainte, diferenţa fiind că prin această pensie, un procent din contribuţiile de asigurări sociale (majoraţi anual cu câte 0,5% până la atingerea unui plafon maxim de 6%), vor fi redirecţionate către un fond de pensii private. Contribuabilul nu va plăti mai mult, acest sistem vine doar în ajutorul statului prin preluarea unei părţi din responsabilitate

În cazul Pilonului 3, orice angajat poate contribui la o pensie facultativ, astfel asigurându-şi un venit suplimentar pentru bătrâneţe. Se poate contribui la un astfel de fond de pensii cu până la 15% din salariul brut.

Pilonul 4, pensii private suplimentare, nu are limita de contribuţie, angajatul putând contribui la acest fond cu orice sumă. În contractul de pensie privată suplimentară este inclusă şi o asigurare de viaţă cu opţiunea de a adăuga la poliţă şi acoperirea altor riscuri ca invaliditate prin accident, intervenţii chirurgicale sau spitalizare.

40% din populația cu putere  de muncă din țară  nu cotizează, iar pensia de la stat nu prea mai are viitor

15% din salariul brut ar fi contribuția maximă  la un fond  de pensii ocupaționale

Beneficiarii pensiei ocupaţionale

– angajatul (din sectorul public sau privat);

– funcţionarul public

– funcţionarul public parlamentar

– persoana care-şi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului

– membrul unei societăţi cooperative

– orice persoană care realizează venituri din activităţi profesionale sau agricole.

Cum se face plata pensiei ocupaţionale

– participantul să fi implinit 60 de ani

– să fi fost plătite contribuţii timp de cel puţin şapte ani

– activul personal să fie cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei ocupaţionale minime.