Mondiala a proiectului de prevenire si management al dezastrelor Guvernul anunta ca partea cea mai consistenta a acestuia se va referi la asigurarile in caz de calamitate, in varianta aprobata de Banca Mondiala nu se regaseste decat o mentiune vaga, la un viitor incert, despre „stabilirea unui sistem national, durabil din punct de vedere financiar, de asigurare in caz de dezastre”. Nici vorba despre realizarea pool-ului, format din mai multe societati de asigurare, care sa se reasigure impreuna pe pietele externe, ajutati de banii sau garantia Bancii Mondiale, asa cum s-a spus la momentul dezbaterii proiectului – anul 2002. Asta in ciuda faptului ca Guvernul se plangea pe atunci ca Romania prezinta un risc ridicat la dezastre si ca romanii nu si-au cumparat asigurari care sa acopere si aceste situatii. In plus, se pare ca Executivul a renuntat si la ideea introducerii obligativitatii asigurarilor, pe care a batut destul de des moneda. Din cate am putut afla, Guvernul a dat inapoi si in ceea ce priveste constituirea unei societati de asigurare de stat, care sa emita polite de asigurare impotriva catastrofelor naturale, unde Casa de Economii si Consemnatiuni sa detina 51% din actiuni. Presedintele CEC, Constantin Teculescu ne-a declarat ca ar fi imposibila realizarea unei astfel de societati, dat fiind faptul ca CEC se afla in proces de privatizare si ii este interzisa realizarea de noi investitii.Reprezentantii Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare (UNSAR) spun ca nu cunosc detalii referitoare la cum se va derula aceasta componenta, cum se va face reasigurarea, evaluarea si lichidarea daunei, desi UNSAR apare ca fiind unul dintre consultantii programului.Cum nici responsabilii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) nu au participat la elaborarea proiectului, iar societatile de asigurari inca nu stiu cum se vor derula lucrurile, tindem sa credem ca pentru componenta referitoare la asigurari nu s-au negociat detaliile nici cu Banca Mondiala. Problema realizarii unui sistem de asigurari impotriva catastrofelor naturale a fost foarte acut dezbatuta, insa de pe pozitii diferite, de catre Guvern si societatile de asigurare. Statul s-a zbatut sa creeze o societate a sa, prin intermediul CEC, la care populatia sa fie obligata sa isi cumpere asigurare. In felul acesta credea statul ca pune la punct un mecanism viabil, capabil sa acopere fondurile necesare pentru despagubirea persoanelor afectate de inundatii, cutremure sau alunecari de teren. Potrivit calculelor guvernantilor, noua societate de asigurari, ar fi incasat anual de la populatie circa 100 de milioane de dolari si ar fi contractat un credit, pentru a se putea reasigura pe piata internationala. In fapt, aceasta ar fi functionat mai mult ca un fond al statului si mai putin ca o societate de asigurari aflata in competitie cu celelalte companii din piata, si nu ar fi putut obtine credite de reasigurare in conditii favorabile. UNSAR s-a straduit sa demonteze varianta statului, aratand ca, pe langa alte impedimente, societatea nu ar avea posibilitatea sa lichideze cererile de dauna decat in cativa ani. In plus, asiguratorii indicau ca nu este realizat nici un studiu care sa precizeze care sunt valorile asigurabile si primele necesare pentru acoperirea riscului. De asemenea, prin aplicarea acestei masuri piata ar fi fost distorsionata. Banca Mondiala nu a fost nici ea de acord cu varianta monopolului avansata de catre stat si a oferit autoritatilor un program care sa includa si o forma de sprijin financiar. Proiectul prezentat si agreat la acel moment de Executiv prevedea ca mai multe societati de asigurare puternice de pe piata sa se uneasca si sa faca un imprumut comun pentru a putea reasigura riscurile. Banca Mondiala ar fi acoperit o parte din prima de reasigurare sau ar fi oferit garantie. Din pacate, Guvernul fie nu a putut sa impuna aceasta componenta, fie a renuntat la ea, pentru ca programul adoptat de board-ul BM se refera doar la „introducerea pe viitor a unui program de asigurari, ce va fi desenat pe baza unor studii tehnice de fezabilitate”. In prezentarea programului se mai arata ca, din cauza procentajului mic de locuinte asigurate – 3-5%, Guvernul ar fi nevoit sa acopere majoritatea pierderilor in cazul unor catastrofe naturale.Ceea ce a „obtinut” Guvernul, de fapt, este un program pe cinci ani, in valoare de 150 de milioane de dolari. Acesta include doar consolidarea unor unitati considerate de stat a fi esentiale pentru activitatile de reactie si refacere in cazul producerii unui dezastru, cum ar fi sedii ale pompierilor, consiliilor locale, inspectoratelor de protectie civila etc., ca si refacerea instalatiilor serviciilor vitale in caz de urgenta, alimentare cu apa, electricitate si scoli, astfel incat acestea sa poata functiona in timpul unui cutremur major sau imediat dupa. Mai este prevazuta cresterea gradului de siguranta a barajelor, pentru diminuarea riscului de inundatii si alunecari de teren, si imbunatatirea factorului de siguranta a iazurilor de decantare si a haldelor de steril.Ramane de vazut, in caz de Doamne Fereste, unde ii va adaposti statul pe oamenii fara locuinta si de unde-i va despagubi, daca in privinta programului de asigurare nu se va avansa deloc pana atunci.

Ce a aprobat Banca Mondiala

Proiectul de diminuare a riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale contine patru componente.Componenta A, in valoare de 9,036 de milioane de dolari, prevede ridicarea nivelului capacitatii de reactie in situatii de criza, inclusiv modernizarea sistemelor de comunicatie si tehnologia informatiei si se afla in implementarea Ministerului Administratiei si Internelor.Componenta B, in valoare de 56,870 de milioane de dolari, are in vedere reducerea riscului seismic, prin reabilitarea unor structuri de importanta majora si masuri de consolidare institutionala. Este in implementarea Ministerului Transporturilor si Locuintei.Componenta C cuprinde o alocatie financiara de 78,448 milioane de dolari si prevede reducerea riscului la inundatii si alunecari de teren in zonele frecvent afectate de aceste fenomene. Este in implementarea Ministerului Agriculturii.Componenta D este in valoare de 12,637 milioane de dolari si are in vedere reducerea riscului de accidente miniere in bazinul Tisei. Este in implementarea Agentiei de Resurse Minerale.

Cat suntem de vulnerabili

Potrivit unei analize a Bancii Mondiale, Romania este foarte expusa riscurilor producerii unor dezastre naturale de tipul cutremurelor sau inundatiilor. Din 1908, 14 cutremure de magnitudine mare si opt inundatii severe au afectat peste doua milioane de oameni si au produs pierderi economice majore. Apropierea de falia seismica localizata in Vrancea face din Bucuresti unul dintre cele mai vulnerabile zece orase din lume. Totodata, Banca Mondiala sustine ca, in cazul producerii unui cutremur ar fi afectati mai mult de 35% din romani si aproximativ 65% din locuitorii oraselor. In plus, analiza releva ca 70-80% din produsul intern brut se realizeaza in zone cu un ridicat risc seismic. Necesitatea luarii unor masuri urgente este punctata de analiza Bancii Mondiale, care indica faptul ca 26% din fondul de locuinte este construit inainte de 1944 si ca acesta ar putea fi afectat serios in caz de cutremur.Banca Mondiala a identificat, impreuna cu Ministerul Locuintei, 541 de cladiri rezidentiale, 1. 100 de scoli, 128 de universitati si 65 de spitale care ar necesita lucrari de refacere.