Contribuţiile plătite la asigurările de sănătate de stat pentru un salariu net de numai 2.500 de lei sunt mai mari decât preţul celor mai scumpe poliţe private, chiar şi din străinătate.
Pentru un salariu net de 2.500 de lei pe lună, contribuţiile la asigurările de sănătate de stat plătite de angajator şi de salariat sunt de 381 de lei pe lună. Cu această sumă, se pot cumpăra cele mai scumpe poliţe private de sănătate. În plus, unele dintre acestea permit efectuarea de tratamente la clinici din afara ţării.
În schimb, contribuţiile de sănătate permit accesul la serviciile medicale oferite de spitale care nu au suficienţi medici, iar aceştia nu au la dispoziţie medicamentele sau consumabilele necesare pentru a-şi trata pacienţii. Situaţiile în care cei care urmează să fie operaţi vin de acasă cu cele necesare sunt din ce în ce mai frecvente.
Oferta privată autohtonă
Cu o sumă mai mică decât cea plătită la stat ar putea fi cumpărate unele din cele mai scumpe asigurări private de sănătate disponibile pe piaţa autohtonă. Asirom vinde o poliţă de sănătate care permite efectuarea de tratamente în aproape 140 de spitale din Austria. Preţul asigurării este de circa 84 de euro, adică aproximativ 358 de lei pe lună, pentru un bărbat de 30 de ani care nu are probleme de sănătate în momentul încheierii asigurării. Asigurarea acoperă tratamente pentru îmbolnăvirile imprevizibile în limita a 100.000 de euro pe an. La Eureko, cea mai scumpă poliţă de sănătate pentru acest client costă circa 300 de lei pe lună, iar indemnizaţiile maxime pot ajunge la 25.000 de euro pe an. Tratamentele pot fi efectuate în clinicile autohtone cu care asigurătorul a încheiat parteneriate.
În acelaşi timp, cea mai scumpă asigurare de sănătate din oferta Signal Iduna pentru un bărbat de 30 de ani, sănătos costă circa 200 de lei pe lună. Asigurarea nu prevede o limită maximă a indemnizaţiei anuale de care poate beneficia clientul, limitarea venind din numărul de proceduri şi tratamentele de care acesta poate beneficia. În orice caz, lista cu acestea se întinde pe mai multe pagini. Asigurările private nu acoperă însă tratamentul afecţiunilor existente la data cumpărării poliţei.
Poliţe mai tentante în Occident
Dacă ofertele asigurătorilor autohtoni pot fi considerate generoase când sunt comparate cu ceea ce oferă sistemul public de sănătate, acestea ajung să pălească dacă am face comparaţia cu poliţele private comercializate în alte ţări vest-europene.
Un londonez de 30 de ani, care nu are probleme de sănătate, poate cumpăra cea mai completă poliţă de sănătate oferită de AXA cu circa 78 de lire pe lună, echivalentul a 395 de lei. Printre altele, poliţa acoperă onorariul psihoterapeutului, dar şi investigaţii de ultimă oră, precum tomografia cu emisie de pozitroni, cu ajutorul căreia medicii pot detecta modificări morfologice cu câteva luni înainte ca acestea să poată fi văzute la RMN.
Un expat care trăieşte în Germania poate cumpăra tot de la asigurătorul AXA o poliţă de sănătate cu limită de despăgubire de circa 1,25 milioane de euro plătind o primă lunară echivalentă cu 338 de lei. Asigurarea nu acoperă tratamentul bolilor cronice şi nici pe cel al afecţiunilor de care bolnavul suferea când a cumpărat poliţa.
