Conform proiectului de act normativ, nefinalizat inca, locuintele nu vor putea fi asigurate decat pentru cel mult 20.000 de dolari, suma la care prima de asigurare ar urma sa fie de circa 25 de dolari. Proprietarii caselor a caror valoare depaseste aceasta suma nu au insa de ce sa-si faca probleme. Ei le vor putea asigura suplimentar printr-o polita facultativa incheiata la una dintre societatile de pe piata. CSA s-a inspirat in conceperea acestui proiect dintr-un studiu al Bancii Mondiale, care vizeaza protectia populatiei Romaniei impotriva riscurilor catastrofice, studiu trimis Guvernului la sfarsitul anului trecut. Nu in ultimul rand, elaborarea proiectului a fost accelerata dupa incendiul produs de curand la unul din blocurile cartierului bucurestean Drumul Taberei.
Cum se va stabili concret valoarea cladirilor si ce prime vor avea de platit proprietarii acestora? Suma asigurata (care va reflecta valoarea cladirilor) va fi calculata „pornind de la valorile specificate in declaratiile privind impozitul pe profit. Acestea urmeaza a fi actualizate periodic in functie de rata inflatiei si de pretul pietei”, spun membrii CSA. In ce priveste primele de asigurare, la stabilirea valorii acestora se vor avea in vedere trei indicatori: anul constructiei, materialele folosite si zona (urbana sau rurala) in care este situata cladirea. Desi, ca regula, prima va trebui platita intr-o singura transa, in cazul familiilor cu venituri mici aceasta va putea fi achitata si in rate trimestriale.
Obligativitatea asigurarii locuintelor nu este o noutate pentru romani. Masura a fost aplicata pana in 1995 si anulata o data cu aparitia in acel an a Legii contractului de asigurare nr. 136/1995. Diferenta esentiala fata de perioada de dinainte de 1995 tine de modalitatea de incasare a primelor. Daca inainte de a deveni facultativa prima era incasata de organele fiscale o data cu plata impozitului pe cladiri si terenuri, in noile conditii fiecare proprietar va achita asigurarea direct la sediul uneia dintre companiile agreate de Comisia de Supraveghere sau indirect, prin intermediul unui broker de asigurari.
„Procedura va fi similara cu cea aplicata in cazul asigurarilor de raspundere civila auto. Populatia nu va percepe astfel asigurarea ca pe o taxa platita statului”, declara Nicolae Crisan, presedintele CSA
In ce priveste companiile de asigurari, pentru a putea incasa prime din aceasta asigurare, ele vor trebui sa fie autorizate expres de CSA. Criteriile de selectie avute in vedere sunt capitalul social, rezervele tehnice la care se adauga garantii financiare suplimentare, programe de reasigurare si o infrastructura corespunzatoare.
Laudabila ca intentie de protejare a locuitorilor, initiativa Comisiei de Supraveghere nu intruneste insa adeziunea reprezentantilor unor companii mari de asigurari, cum sunt Allianz Tiriac, Omniasig, Interamerican sau Asiban, desi, paradoxal, obligativitatea asigurarii locuintelor le-ar putea aduce o crestere substantiala a incasarilor din prime.
O alta obiectie vizeaza fondul de locuinte. Nu toate cladirile vor putea fi asigurate. Vizate sunt atat cele cu „bulina rosie” din Bucuresti, cat si alte cladiri vechi, a caror siguranta este pusa sub semnul intrebarii. Drept urmare, proprietarii acestor locuinte nu vor plati prime de asigurare, ceea ce creeaza dubii asupra caracterului obligatoriu al acestor asigurari.
Cea mai importanta problema, ramasa inca nerezolvata, este insa modul in care se va face dispersia riscurilor de tip catastrofic. Conform estimarilor specialistilor, un cutremur de intensitatea celui din 1977 ar provoca astazi pagube materiale de cel putin patru miliarde de dolari, in conditiile in care intreaga piata a asigurarilor a incasat anul trecut ceva mai mult de 300 milioane USD. Firmele din Romania nu pot face fata, asadar, unei asemenea situatii iar statul, judecand dupa presiunea asupra bugetului, nici atat. Singura solutie ramane, asadar, cedarea in totalitate (sau in mare parte) a riscului in reasigurare, chiar daca acest lucru inseamna, implicit, export de capital. Numai ca, daca va fi incheiata de fiecare companie in parte, reasigurarea va costa mult mai mult decat daca firmele se vor grupa intr-un pool (asociatie). Aceasta este, de altfel, si recomandarea facuta Romaniei de catre Banca Mondiala. Chiar daca vor ceda toti banii din prime in reasigurare, companiile romanesti nu vor avea de pierdut, castigand din comisionul acordat in asemenea cazuri.
Obiectii majore sunt si in privinta estimarilor CSA privind valoarea primelor de asigurare. Fata de 3-3,5% din suma asigurata, cat costa astazi o asigurare facultativa de bunuri, in varianta obligatorie cotatia este prevazuta a fi in medie de 1 – 1,5%, mizandu-se pe cresterea numarului de persoane asigurate si pe dispersia riscului. Asiguratorii nu sunt insa de aceeasi parere. „Dispersia
ne-ar putea ajuta numai daca vom vinde mai multe polite intr-o regiune cu expunere mai mica la cutremur”, spune Directorul general al Allianz Tiriac, Cristian Constantinescu.
Dincolo de aceste calcule tehnice, ramane exemplul tarilor in care functioneaza asigurarea obligatorie a locuintelor. In Turcia, de pilda, sistemul nu da rezultate. In ciuda cutremurelor devastatoare din ultimii ani, doar 18% din fondul de locuinte este cuprins in asigurare.