Asigurarea obligatorie a locuinţei creează probleme companiilor care nu intră în proiectul propus de stat. Cauza: clienţii vor fi tentaţi să cumpere ambele poliţe de la aceeaşi companie.
Poliţele obligatorii vor trebui cumpărate şi de proprietarii care au deja o asigurare facultativă a locuinţei. Implicit, aceştia vor fi tentaţi, fiindu-le mai comod, să încheie asigurarea obligatorie şi pe cea facultativă (pentru valori mai mari şi riscuri extinse) la aceeaşi companie.
În consecinţă, vânzările de poliţe facultative ale societăţilor care vor participa la proiectul asigurărilor obligatorii vor fi impulsionate. Companiile care vor decide, însă, că este mai înţelept să nu participe riscă să piardă o parte din potenţialii clienţi.
Legea care obligă proprietarii să cumpere poliţele obligatorii nu face distincţia între proprietarii care s-au asigurat şi cei care nu au făcut acest lucru. Primele proiecte ale acestei legi, discutate în urmă cu aproximativ şase ani, intenţionau să nu oblige proprietarii de locuinţe cu asigurări facultative să cumpere şi poliţele impuse de stat.
Între timp, această intenţie a fost abandonată, iar legea actuală impune tuturor proprietarilor poliţele obligatorii, fiind construită pe principiul „solidarităţii” între toţi proprietarii de locuinţe din România. În cazul asigurărilor obligatorii nu se ţine cont de valoarea imobilelor sau de probabilitatea producerii unuia dintre cele trei riscuri acoperite – inundaţiile, alunecările de teren şi cutremurul. Astfel, în cazul unui cutremur care produce pagube, proprietarii din vestul ţării, unde riscul seismic este mai scăzut, subvenţionează indirect acordarea de despăgubiri celor din sud-est, zonă afectată de obicei.
Acoperirea oferită de asigurarea obligatorie este modică. Suma maximă asigurată este de 20.000 de euro în cazul construcţiilor cu structură de rezistenţă din beton armat, metal, lemn sau cu pereţii externi din cărămidă arsă, proprietarii trebuind să suporte o primă de 20 de euro. În acelaşi timp, locuinţele de chirpici urmează să fie asigurate pentru suma de 10.000 de euro, poliţa costând 10 euro. Perioada de valabilitate a asigurărilor, cu acoperire doar pentru riscurile catastrofice, este de 12 luni.
În schimb, poliţele facultative pot oferi o protecţie reală. Despăgubirile se stabilesc la valoarea de piaţă a imobilului asigurat sau la valoarea de reconstrucţie a acestuia. Concomitent, riscurile acoperite pot fi multiple, inclusiv pagubele provocate în urma inundaţiilor apărute din cauza spargerii conductelor de apă, prejudiciile aduse terţilor sau indemnizaţii pentru membrii familiei care se accidentează în timp ce se află acasă.
Despăgubiri pe ambele poliţe
Poliţele obligatorii urmează să fie comercializate de către companiile de asigurare care vor intra în acţionariatul companiei numite Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor – PAID. Pentru ca această companie să se constituie, potrivit reglementărilor legislative, este nevoie de participarea a cel puţin şapte asigurători. Aceasta, deoarece participaţia maximă a unui asigurător la PAID poate fi de cel mult 15%.
Proprietarii care vor avea atât o poliţă obligatorie, cât şi una facultativă pentru aceeaşi locuinţă, urmează să primească despăgubiri pe ambele asigurări, în cazul în care fiecare dintre acestea acoperă cele trei riscuri catastrofice, ne-au declarat surse din piaţa de asigurări.
Regula se aplică indiferent dacă cele două poliţe sunt cumpărate de la aceeaşi societate sau de la două companii diferite, dar despăgubirile cumulate nu pot depăşi valoarea imobilului.
Presupunând că o casă pentru care proprietarul are poliţa obligatorie în valoare de 20.000 de euro şi una facultativă de 100.000 de euro se dărâmă complet din cauza producerii unui cutremur, proprietarul urmează să primească pe cele două poliţe suma de 120.000 de euro (valoarea casei).
Pe de altă parte, dacă în urma unui cutremur casa ar fi avariată în proporţie de 50%, pe asigurarea facultativă proprietarul ar primi 50.000 de euro, dar pe cea obligatorie ar primi tot suma maximă asigurată, adică 20.000 de euro. Explicaţia: asigurarea obligatorie este una de prim-risc, adică pentru orice daună generată de unul dintre cele trei riscuri catastrofice, cuantumul despăgubirii se stabileşte la nivelul pagubei înregistrate, în limita sumei asigurate.
Neasiguraţii vor fi sancţionaţi din iulie 2010
Proprietarii care nu vor cumpăra poliţe obligatorii pentru imobilele pe care le deţin urmează să fie sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 100 şi 500 de lei. Acestea vor fi aplicate de către primari sau de către persoanele împuternicite de aceştia, potrivit prevederilor legii care reglementează asigurarea obligatorie a locuinţelor. 20% din amenzile încasate va rămâne la bugetele locale. Restul banilor vor fi împărţiţi în mod egal între bugetul de stat şi Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Primăriile trebuie să realizeze baze de date cu locuinţele pentru care nu au fost cumpărate poliţele obligatorii, legea reglementând schimbul de informaţii dintre acestea şi PAID.
Sancţiunile nu vor fi aplicate însă din prima zi în care va începe comercializarea poliţelor obligatorii, ci după un an. Aceasta însemnă că, în cazul în care primele poliţe vor fi vândute pe 1 iulie 2009, amenzile vor putea fi aplicate începând cu 1 iulie 2010.
500 de lei este nivelul maxim al amenzii pentru proprietarii de locuinţe care nu cumpără poliţa obligatorie, de 12 ori mai mare decât cea mai mică primă de asigurare
