"Conform datelor furnizate, este evident faptul că asigurările de malpraxis constituie cea mai rentabilă afacere din domeniul asigurărilor la ora actuală. Ea se desfășoară în dauna salariaților, obligați să plătească costul primelor fără a fi acoperiți în caz de malpraxis din niște salarii și așa foarte mici, și în dauna pacienților, care nu beneficiază de despăgubirile ce ar trebui plătite de asigurători", crede Viorel Rotilă, președintele FSS.

De ce se ajunge aici? Chiar dacă salariații și unitățile sanitare sunt asigurați, societățile de asigurări nu plătesc indemnizații în mod semnificativ, la nivelul real al prejudiciilor, ambele categorii ajungând să plătească despăgubiri din propriul buzunar, iar cazurile de excluderi/exceptări, sau de limitare a situațiilor în care societățile de asigurări acordă despăgubirile sunt tot mai dese.

Potrivit FSSm există riscul ca noul sistem de malpraxis, propus de Ministerul Sănătății, să perpetueze acest tip de probleme, fiind mai curând orientat către profitul societăților de asigurări și a celor de avocatură decât către interesul pacienților și protecția salariaților.

"Având în vedere faptul că Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a transmis Ministerului Sănătății un proiect alternativ la asigurările de malpraxis, respectiv proiectul despăgubirii pacienților în caz de prejudiciu, solicităm instituirea acestuia ca nou model de protecție a pacienților și a salariaților împotriva evenimentelor nedorite, orientând astfel sistemul către un model social de protecție a beneficiarilor serviciilor medicale și către reducerea cheltuielilor inutile pe care trebuie să le suporte în mod nejustificat personalul medical pentru a-și desfășura activitatea curentă", mai declară președintele FSS.
În anul 2010, România era condamnată în premieră la CEDO să plătească 20.000 de euro unei femei mutilate de medic după un lifting facial.  În acelaşi an, apărea o statistică dură:  statul român, cel mai condamnat stat din UE la CEDO, pentru încălcarea dreptului la viaţă, care presupune cel mai adesea cazuri de malpraxis şi condiţii improprii de tratament în spitale. Deseori, românii care sunt victimele unui act medical greşit au ajuns să îşi caute dreptatea la CEDO.