Vestea nu avea cum sa bucure presedintii firmelor de asigurari. Aproape toti considera ca procentul initial de 1% din volumul brut de prime icasate era suficient, cu atit mai mult cu cit numarul firmelor care activeaza pe piata asigurarilor este i crestere, si pina acum nu s-a cheltuit nici un leu din acest fond. „Eu nu vad nici o logica i aceasta majorare, declara Emil Boldus, presedintele Generali Asigurari. Normal ar fi fost ca iainte de a se lua o astfel de masura sa fi fost consultati si noi”.
Majorind aceasta contributie de la 1% la 2%, Guvernul are isa acoperire legala. Cum Legea nr. 32/2000 este nefunctionala i lipsa normelor de aplicare, Ordonanta face referire la vechea lege a asigurarilor, respectiv nr. 136/95, conform careia cota procentuala de participare la fondul de protectie a asiguratilor se va stabili anual. Acesta a fost initial de 0,5%, fiind majorat la 1% i septembrie 1998, ceea ce iseamna ca o noua majorare dupa doi ani este explicabila. Mai mult decit atit, i 1999, anul cu cel mai mare volum de prime brute icasate (4.300 miliarde lei), contributia itregii piete la fond a fost abia de 430 miliarde. Cum fondul a fost ifiintat i 1995, prin Legea nr. 136, iseamna ca prea multi bani nu au apucat sa se stringa pentru a acoperi efectele unor falimente pe scara larga. Acesta este constituit la nivelul Finantelor si administrat de OSAAR (Oficiul de Supraveghere a Asigurarilor).
Pe de alta parte, fondul de protectie a asiguratilor este destinat platilor de despagubiri si sume asigurate numai i cazul i care una din firmele de asigurari da faliment. Pina acum isa nu a fost cazul cu nici una dintre ele, pentru ca aceasta prudenta sa aiba, cel putin teoretic, un suport. Singura explicatie posibila vizeaza isa efectele previzibile ale noii legi a asigurarilor. Majorarea capitalul social la minimum 14 miliarde lei pentru asigurarile generale, respectiv 31 de miliarde pentru toate tipurile de asigurari, va schimba i mod radical ierarhia existenta i piata.
Pentru a rezista i competitie, companiile mici, fara forta financiara necesara maririi capitalului social, vor avea de ales itre vinzarea pachetelor majoritare de actiuni catre asiguratori mai puternici sau fuziuni cu alte companii de acelasi calibru. Cele care nu vor reusi va trebui, evident, sa ichida pravalia. Motivul majorarii contributiei la fondul de protectie a asiguratilor pare a viza aceasta situatie.
Falimentul este ultima solutie
Numai ca o firma mica nu iseamna neaparat o firma falimentara. Prin aceeasi lege citata mai sus, orice asigurator este dator sa-si formeze fonduri de rezerva la nivelul obligatiilor pe care si le asuma. Ceea ce iseamna ca, fortate de imprejurari sa abandoneze lupta pe piata, companiile de asigurari ajunse i aceasta situatie vor avea obligatia sa-si continue activitatea pina la onorarea integrala a obligatiilor contractuale i vigoare la acea data. Falimentul se refera la situatiile de insolvabilitate a unei companii, caz i care asiguratii sunt despagubiti din fondul cu pricina. in istoria existentei fondului de protectie a asiguratilor, a existat totusi un caz cind s-a pus problema acordarii de despagubiri pentru una dintre societatile de asigurare.
Este vorba despre Metropol, companie care i urma cu doi ani a constituit subiectul scandalului izbucnit i piata asigurarilor ca urmare a neachitarii de catre companie a obligatiilor contractuale privind asigurarea Carte Verde.
Cum Rominia risca, din cauza acestui fapt, sa fie exclusa din Conventia internationala de la Londra, iar BAAR (Biroul Asiguratorilor Auto din Rominia) nu avea atributii de plata, s-a pus problema elaborarii unei hotariri de guvern prin care sa se aprobe plata datoriilor din fondul de protectie a asiguratilor. Initiativa BAAR a fost respinsa de OSAAR, organismul condus de Nicolae Crisan, motivind incompatibilitatea cu destinatia acestui fond, Metropol nefiind i acea perioada i situatie de faliment.