Pe lângă faptul că, în România, nu există o cultură a asigurării care să accelereze creşterea pieţei, nici mediul politic şi legislativ nu oferă pârghiile necesare stimulării companiilor pentru achiziţia acestui tip de produse pentru angajaţi.

Care sunt avantajele unei asigurări private de sănătate? Potrivit specialiştilor din domeniu, acestea ar putea fi rezumate în câteva cuvinte: accesibilitatea, calitatea şi confortul serviciului medical, precum şi eliminarea plăţilor informale. Intrarea unei persoane care are aproape 30 de ani, de exemplu, în cadrul unui sistem de sănătate privat înseamnă, în primul rând, posibilitatea de a preveni şi monitoriza problemele de sănătate ce pot apărea, în timp, la costul unei prime lunare relativ ieftine, în comparaţie cu ceea ce se plăteşte la stat. În plus, majoritatea asigurătorilor lucrează cu furnizori privaţi de servicii de sănătate, ceea ce presupune calitate şi promptitudine mult îmbunătăţite, faţă de sistemul sanitar public.

Mircea Oprescu, directorul Departamentului Sănătate din cadrul Interamerican, estimează că piaţa românească a asigurărilor private de sănătate este de cinci milioane de euro. Potenţialul este, desigur, mult mai mare, în condiţiile unei legislaţii favorabile. Principala barieră, în acest moment, este lipsa pachetului de servicii medicale de bază oferit de către stat, pe care asigurătorii îl aşteaptă de cinci ani. Stabilirea acestuia va permite celor şapte jucători din piaţa de profil să-şi ajusteze ofertele.

„Din păcate, ritmul de creştere a pieţei continuă să fie lent şi, prin urmare, mai puţin satisfăcător pentru asigurători, cum este şi Interamerican, care a făcut investiţii serioase în sistemul de sănătate privat. Adevărata evoluţie va apărea în momentul în care va exista o legislaţie mai clară şi o încurajare fiscală reală“, precizează Mircea Oprescu.

În opinia sa, românii nu achiziţionează încă asigurări private fie şi pentru că sentimentul larg răspândit în rândul populaţiei este că, la noi, sănătatea este gratuită. Din această cauză, cererea pentru astfel de produse nu este încă foarte mare din partea persoanelor fizice. Companiile, însă, urmează un trend mult mai bun, din ce în ce mai multe firme dorind să ofere, printre altele, şi beneficii medicale angajaţilor lor.

Sondajele arată că populaţia nu cunoaşte oferta

Luna trecută, MEDNET Marketing Research Center a efectuat o cercetare sociologică Asibus privind piaţa asigurărilor private de sănătate din Bucureşti. Studiul relevă faptul că 70% din cele 1.140 de persoane chestionate nu cunosc furnizori de astfel de servicii. Analizând rezultatele din perspectivă socio-demografică, putem preciza faptul că cei între 31 şi 45 de ani sunt mai receptivi la ideea încheierii unei asigurări de sănătate, 71% din respondenţii aparţinând acestei categorii de vârstă precizând că aceasta este cea mai bună variantă de a depăşi o problemă de sănătate ce ar necesita spitalizare. Persoanele între 46 şi 65 de ani, însă, preferă într-o măsură mai mare (44%) să plătească serviciile medicale de care ar avea nevoie în caz de spitalizare.

În ceea ce priveşte beneficiile cele mai dorite de către bucureşteni la locul de muncă, femeile au menţionat asigurările private de sănătate şi de viaţă, abonamente la clinici private şi bonuri de cadouri, în timp ce bărbaţii au optat într-o măsură mai mare pentru pensii private, prime şi împrumuturi pentru angajaţi. Per total, asigurarea privată de sănătate au reprezentat a doua opţiune pentru bucureşteni.

„Este un beneficiu extrem de dorit de către angajaţi, ca alternativă la actualul sistem de management al sănătăţii. Anul trecut, când am realizat un studiu similar, s-a situat chiar pe primul loc. Din păcate, din cauza întârzierilor în definirea cadrului legislativ, a pierdut teren, în favoarea pensiei private, domeniu în care lucrurile sunt mult mai clare“, explică Lăcrămioara Laura Voinea, managing director la MEDNET Marketing Research Center.

Aderarea la UE va duce la dezvoltarea pieţei

„Una dintre problemele pieţei constă în faptul că furnizorii de servicii medicale sunt reticenţi în a încheia contracte cu asigurătorii, reticenţă valabilă, în special, în cazul spitalelor“, afirmă Monica Pavelescu, director de marketing la Omniasig Life. „Atâta vreme cât nu este clar definit pachetul de bază al serviciilor medicale oferite prin CNAS şi nu sunt stabilite normele de aplicare a legislaţiei referitoare la asigurările private de sănătate, este dificil să funcţioneze cursiv piaţa asigurătorilor privaţi. În mod cert însă, aderarea României la Uniunea Europeană va avea efecte pozitive: vor intra pe piaţă mai mulţi asigurători, va creşte calitatea şi diversitatea ofertei, concurenţa va reduce primele de asigurare, iar pe de altă parte, va creşte categoric şi cererea din partea populaţiei“, adaugă reprezentanta Omniasig Life.

Dr. Marina Oţelea, director general la Medicover, face referiri la faptul că sistemele de sănătate au multe particularităţi în toate ţările din Uniunea Europeană, fiind diferite şi foarte conservatoare. Internaţionalizarea din ce în ce mai mare a serviciilor medicale – de la radiografiile, care se interpretează în mod curent în alte ţări, până la operaţii complicate, care se efectuează la zeci de mii de kilometri distanţă de ţara de origine a pacientului, numai pentru a se face mai repede şi cu un cost mai uşor de suportat – este o tendinţă care a apărut pregnant doar în ultimii ani.

„Aderarea noastră la Uniunea Europeană presupune şi în acest domeniu intrarea într-o piaţă comună de servicii. Aceasta va permite românilor să îşi cumpere mai uşor orice fel de poliţe de asigurare, iar companiilor europene de profil, să opereze în România“, consideră dr. Marina Oţelea.

Pe de altă parte, Mircea Oprescu este de părere că nu sunt de aşteptat modificări spectaculoase, deoarece standardele şi regulamentele impuse de Uniune în ceea ce priveşte sistemul de sănătate dintr-o ţară membră sunt relativ puţine.

„Ceea ce sper să aducă integrarea este o altfel de abordare a mediului de afaceri din partea autorităţilor. Cred că a venit timpul să fim trataţi mai degrabă ca parteneri ai statului decât ca obiect de control şi suspiciune. Societăţile ar trebui lăsate să-şi construiască ofertele în condiţii libere de piaţă, în care cel mai bun, mai competitiv şi mai serios câştigă“, conchide Mircea Oprescu.