Deşi majoritatea echipelor mari din fotbal încearcă să le cumpere jucătorilor poliţe din ce în ce mai generoase de asigurare, deocamdată, despăgubirile nu se compară cu cele ale jucătorilor din străinătate.
Paradoxal, cluburile sunt mai interesate de asigurarea sănătăţii fotbaliştilor pe care îi au sub contract decât sunt chiar sportivii înşişi. Asigurările din fotbalul românesc sunt, în general, poliţe de grup, în care jucătorii beneficiază de indemnizaţii individuale, dar fără să fie luată în calcul valoarea de piaţă a fiecăruia. Fotbaliştii români nu sunt foarte interesaţi de asigurările individuale. În timp ce staruri precum David Beckham îşi asigură corpul pe milioane sau chiar sute de milioane de euro, vedetele locale abia încep a lua în calcul poliţele de asigurare individuale cu limite mari de despăgubire. Iar pagubele pot fi enorme şi imprevizibile. Nicolae Dică (Steaua) s-a accidentat luna trecută şi va rămâne indisponibil câteva luni bune, în condiţiile în care valoarea sa de piaţă se ridică la circa şase milioane de euro. De altfel, Steaua l-a mai pierdut şi pe portarul brazilian Andrey, accidentat la primul antrenament în Ghencea.
Potrivit lui Gică Popescu, fostul star al Barcelonei, în România ar trebui depus un efort mai mare pentru educarea jucătorilor, dar şi pentru creşterea gradului de profesionalism în fotbal. „Mai ales la echipele foarte mici, jucătorii şi managerii nu sunt deloc preocupaţi de asigurări“, spune Popescu. El îşi aminteşte cum, la marile meciuri, unii jucători nu au mai fost luaţi în calcul la alcătuirea lotului pentru că… nu aveau o asigurare corespunzătoare.
Asigurarea, între drept şi obligaţie
În prezent, pentru jucătorii convocaţi la echipa naţională, răspunzătoare de asigurarea lor în caz de boală şi accidentare este chiar formaţia la care sunt legitimaţi. Începând cu luna iulie a.c., dreptul de joc dobândit de fotbaliştii legitimaţi poate fi exercitat numai dacă aceştia au, printre altele, încheiată o poliţă individuală de asigurare pentru riscurile provenite din accidentările survenite în timpul antrenamentelor şi jocurile oficiale sau amicale. Legătura cu asigurătorul se realizează, de regulă, prin intermediul cluburilor din cadrul cărora fac parte sportivii, iar asigurarea se concretizează individual. În unele cazuri nefericite de accident, clubul plăteşte în continuare toate obligaţiile către jucătorul său accidentat, urmând ca mai apoi să-şi recupereze banii de la firma de asigurare. Cele mai răspândite asigurări printre fotbaliştii români sunt cele împotriva accidentărilor, care pun la dispoziţie despăgubiri în cazul indisponibilizărilor temporare sau totale, dar şi plata cheltuielilor de spitalizare. Compania de asigurări Astra Uniqa ofera poliţe valabile pe perioada participării sportivilor la meciurile oficiale sau amicale, precum şi la antrenamente.
100 mil. lire
La atât se ridică asigurarea lui David Beckham, cea mai mare din istoria sportului, potrivit The Times
În acest caz, sumele asigurate pot fi stabilite de clubul sportiv în funcţie de veniturile sportivilor asiguraţi. „Prima de asigurare este influenţată direct de periculozitatea sportului practicat. Compensaţia pentru incapacitate temporară se stabileşte în funcţie de câştigul sportivului aferent participării la competiţiile sportive şi va fi calculată astfel încât să compenseze aceste pierderi“, spun reprezentanţii Astra Uniqa. Asigurătorul echipei Dinamo, Omniasig, acordă despăgubiri de 200 de euro pentru fiecare etapă pierdută de un jucător accidentat. Spitalizarea este asigurată în caz de nevoie, iar riscul de deces este acoperit în limita a câteva zeci de mii de euro. La FC Naţional, sumele asigurate se fac individual şi se negociează cu jucătorii, de la caz la caz. Şi echipele mai mici şi-au asigurat jucătorii – cluburi precum Unirea Urziceni, care a negociat cu firmele de asigurare despăgubiri de câteva sute de euro pentru un joc pierdut de sportiv din cauze medicale.
6.200 de euro
Suma aproximativă plătită anual de Dinamo pentru poliţa de asigurare împotriva accidentărilor, pentru 25 de fotbalişti.
