Asociaţia Brokerilor: Proiectul de Cod fiscal este defavorabil pieţei de capital

Reprezentanţii Asociaţiei Brokerilor consideră că proiectul de Cod fiscal aprobat de Senat nu este favorabil dezvoltării pieţei de capital şi solicită, printre altele, menţinerea eliminării impozitului pe dividende, eliminarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din investiţii atunci când contribuabilul realizează şi venituri din alte surse, precum şi eliminarea pragului minim pentru baza anuală de calcul al CASS, se menţionează într-un comunicat al Asociaţiei.

'Deşi considerată de actorii pieţei de capital o măsură lăudabilă, menită să mai dea o gură de oxigen acesteia, eliminarea impozitului pe dividende prevăzută în proiectul de Cod Fiscal depus la Senat nu a fost acceptată de senatori, fiind înlocuită cu introducerea unui impozit de 5% pe aceste venituri. Pe lângă încurajarea investiţiilor persoanelor fizice, măsura ar fi evitat şi dubla impozitare a profitului practicată în acest moment în cazul dividendelor distribuite către persoane juridice române cu deţinere mai mică de 10% din capitalul altei societăţi româneşti sau a unei deţineri a participaţiilor mai recente de un an de la data înregistrării în contabilitate a dividendelor. Asociaţia Brokerilor solicită menţinerea eliminării impozitului pe dividendele aferente acţiunilor tranzacţionate în cadrul pieţei de capital, considerând că statul ar trebui să stimuleze astfel investiţiile transparente în acţiunile emitenţilor la bursa de valori şi listarea la bursă a unui număr cât mai mare de companii', se arată în comunicat.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, anunţa pe 26 februarie, într-o emisiune televizată, că Senatul a făcut un amendament privind impozitul pe dividende, propunând scăderea acestuia la 5%, în loc de eliminarea propusă în proiectul de Cod fiscal.

'În Senat s-a făcut un amendament şi s-a propus o impozitare cu 5% de la 1 ianuarie 2016. Este totuşi o scădere substanţială, de la 16% cât este azi la 5%.(…) Este o decizie a Comisiei de buget a Senatului. Se va supune aprobării Plenului Senatului şi după aceea în Camera Deputaţilor va fi faza finală. Aşa cum este pusă azi de către Senat, nouă ca şi Minister al Finanţelor, ne creează un plus acest 5%, înseamnă undeva la jumătate de miliard de lei în plus, bani aduşi la bugetul de stat. Pentru noi ca şi Minister de Finanţe creează un avantaj', explica oficialul MFP.

Potrivit brokerilor, o a doua măsură care va descuraja comportamentul de investire al populaţiei este includerea veniturilor din investiţii în categoria surselor de venit supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), indiferent dacă există sau nu şi alte surse de venit asupra cărora contribuabilul plăteşte CASS.

'Proiectul de Cod Fiscal nu ţine cont de faptul că veniturile din investiţii nu sunt similare veniturilor fixe realizate ca urmare a unui salariu sau a altor venituri fixe similare. În condiţiile în care numărul investitorilor de retail pe piaţa de capital românească este şi aşa foarte mic, suprafiscalizarea impusă va determina reducerea şi mai drastică a acestora', consideră reprezentanţii Asociaţiei brokerilor.

Aceştia semnalează, de asemenea, că proiectul de Cod fiscal menţine baza anuală minimă de calcul al CASS egală cu salariul anual minim, deşi Curtea Constituţională a decis în 2010 şi 2011 asupra neconstituţionalităţii acestei prevederi. Astfel, vor exista în continuare numeroase cazuri de contribuabili care nu au alte venituri, beneficiari ale unor dividende de valori foarte mici în urma primirii acţiunilor gratuite în procesul de privatizare în masă sau a unor acţiuni reziduale, pentru care valoarea câştigului din investiţii va fi inferioară valorii minime de plată a CASS, ceea ce reprezintă un principiu fiscal total incorect.

'Ţinând cont de cele de mai sus, solicităm eliminarea CASS pentru veniturile din investiţii atunci când contribuabilul realizează şi venituri din alte surse, precum şi eliminarea pragului minim pentru baza anuală de calcul al CASS', spun brokerii.

Ei semnalează şi faptul că veniturile obţinute de persoanele fizice rezidente în România din tranzacţionarea prin intermediari autorizaţi în România a acţiunilor unor companii rezidente în alte ţări, listate la bursa de valori din România, sunt considerate venituri din străinătate.

'Ca urmare, nu se poate face în totalitate compensarea pierderilor cu veniturile realizate la bursa din România, întrucât pierderile se compensează cu veniturile din aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară. Asociaţia Brokerilor solicită ca în cazul titlurilor de valoare tranzacţionate pe piaţa de capital, pentru stabilirea locului de provenienţă a venitului să se ia în considerare locul de tranzacţionare a acestora şi nu locul de rezidenţă al emitentului', se mai arată în comunicat.

AGERPRES