Antreprenori încă de la o vârstă fragedă, Robert Costache și Iulian Tănașcu au lansat o platformă în care introduc toate obiectivele turistice din România, cu portul tradițional și descrierea elementelor care îl constituie, gastronomia românească și locuri de cazare. Potrivit celor doi afaceriști, platforma o să fie cea mai mare din România și o să fie tradusă în 5 limbi străine. În prezent, proiectul este dezvoltat în județul Giurgiu și în unele zone din România.
De asemenea, asociația are un parteneriat încheiat cu Primăria Giurgiu și cu Ministerul Turismului (pe lângă alte primării, fundații și asociații de promovare turistică).
Legat de premiu, Business Elite’s „30 sub 30 de ani” de la Business Elite este un prestigios program de premiere care identifică executivi și antreprenori la nivel mondial, vizionari și inovatori care schimbă modul în care se fac lucrurile. Îi inspiră pe alții și deja dau înapoi plus valoare comunităților și țărilor lor.

Asociația Călător prin România a acordat un interviu în exclusivitate pentru CAPITAL

Echipa Asociației Călător prin România, este formată din patru tineri care se ocupă zi și noapte de proiectele asociației:

  • Robert Andrei Costache – are 23 de ani, este absolvent al Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București și actual masterand în cadrul Programului Universitar de Masterat, Management și Marketing Internațional din cadrul Academiei de Studii Economice. Este unul din studenții cu abilități intelectuale și interpersonale de excepție și este genul de tânăr căruia îi place să se ocupe de activități extracurriculare (Civic Avengers, World Cleanup Day, Dezbate România). Ce m-a impresionat foarte mult la Robert este faptul că, deși el vrea să se ocupe de turismul din România, nu a uitat orașul în care s-a născut, Giurgiu și a luptat foarte mult ca turismul din acest oraș să renască și Giurgiu să devină un ,,magnet’’ pentru turiști.
  • Iuliana-Andreea Călina – are 20 ani, este studentă în cadrul Facultății de Finanțe Bănci, Contabilitate și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Titu Maiorescu. Este o persoană activă, cu multe hobby-uri (printre care și călătoriile). Visează și se pregătește să ajungă unul din cei mai buni contabili din România. A venit în echipa ,,Călător prin România’’ pentru că își iubește țara și își dorește să realizeze tot felul de proiecte prin care și-a propus să crească gradul de awareness internațional asupra țării noastre. Este, de asemenea, o studentă care se implică în diferite activități extracurriculare (a participat la World Cleanup Day și ne-a ajutat să curățăm o întreagă pădure din județul Giurgiu) și care adoră să dezvolte societatea.
  • Mariana Cătălina Marica – are 22 ani, este absolventă a Facultății de Administrație și Management Public din cadrul Academiei de Studii Economice din București și este actual masterand în cadrul Programului Universitar de Masterat, Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurală și Regională din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Fiind interesată de dezvoltarea regională, Cătălina își dorește să dezvolte orașele României și să le facă ,,smart’’. Ceea ce m-a impresionat la colega noastră este implicarea în tot ceea ce înseamnă dialogul cu administrațiile locale din sudul României.
  • Constantin-Iulian Tănaşcu – am 24 ani, sunt absolvent al Facultății de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București, absolvent al Programului Universitar de Masterat Management și Marketing Internațional din cadrul Academiei de Studii Economice din București, student în cadrul Facultății de Informatică la Universitatea Titu Maiorescu și student-doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

„Am fost o persoană activă pe timpul anilor de studiu, fiind intern în cadrul mai multor companii multinaționale din România, în diferite departamente (Resurse Umane, Audit, Financiar, Marketing, Management-retail) și am căutat să mă implic în foarte multe proiecte care au legătură cu societatea românească (Civic Avengers, World Cleanup Day) și relațiile internaționale (Diplomatic Backstage Program, NATO Youth Academy). În anul 2017 am pornit un mic proiect de promovare a României care, în anul 2018 s-a transformat într-o asociație”, a declarat Constantin Tănașcu.

 

Când și cum s-a născut proiectul Călător prin România?

Constantin-Iulian Tănașcu:
„Acest proiect a debutat într-o seară de vară, în anul 2017, atunci când, frustrați de situația turismului din România și a modului în care ne este promovată țara, eu și cu o colegă de-a mea de la acea vreme, ne-am gândit că putem să facem lucrurile mai bine decât autoritățile abilitate.
Chiar în ziua respectivă, îmi aduc aminte și acum, se desfășura Târgul de Turism al României de la Romexpo, un loc în care trebuia să ne promovăm țara internațional. Din păcate, singurele standuri care atrăgeau puternic clienții (potențialii turiști) erau cele din țări precum Turcia, Bulgaria, Grecia etc. Surpriză de proporții, pentru mine și colega mea, a fost reprezentată de standul celor din Republica Moldova. Cu mai puține zone turistice decât noi, cu o istorie foarte apropiată de a noastră și cu tradiții ușor asemănătoare, aceștia reușeau să ne dea clasă la capitolul turism. Și aici ne-a lovit puternic o întrebare “ Cum facem promovarea țării noastre mai bine decât ei? “. Răspunsul acestei întrebări este astăzi Călător prin România.
Poate o să pară greu să începi un proiect în România, mai ales din cauza mentalității pe care o avem noi românii “Ești român, tu nu poți s-o faci”. Pentru a începe orice proiect în țara noastră, în primul rând, trebuie să îți dorești să schimbi ceva. Când există această dorință de schimbare atunci apare ideea. Cu o idee în minte și cu internetul, poți schimba lumea.
Noi am început acest proiect în doi, după care, din cauza faptului că respectiva colegă a fost ocupată cu job-ul ei, s-a retras, făcând loc pentru trei oameni care astăzi alcătuiesc pilonul principal al activității noastre: Iuliana, Robert și Cătălina împreună cu mine. Am făcut o analiză amănunțită asupra tinerilor români pentru a vedea dacă ei sunt interesați când vine vorba de un astfel de proiect.
Am vrut să vedem dacă, în cazul în care ne apucăm de treabă, o să avem susținerea tinerilor ca și noi și dacă vom avem susținerea tinerelor generații care vin din urma noastră. Primind un feedback foarte pozitiv din partea lor, am testat ideea și în cadrul prietenilor și rudelor. Având și din partea lor un feedback pozitiv, am lansat ideea sub forma unei pagini pe Facebook unde prezentăm diverse obiective turistice împreună cu legendele și istoria lor.
Cu timpul, prietenii noștri și oamenii simpli s-au alăturat proiectului. Comunitatea noastră cuprinde aproape 4000 de oameni activi care ne trimit materiale foto-video  din regiunile României din care sunt și o echipă de patru persoane (fiecare cu propria lui echipă în subordine)… și suntem în creștere. Vrem ca în viitor, românii să participe activ la promovarea țării lor pentru că, la urma urmei, toți suntem ambasadorii țării noastre.”

V-ați propus să reconstruiți obiective turistice, să puneți plăcuțe de informare și coduri QR. Cât de dificil este să faci astfel de lucruri în România? Cum a fost primită inițiativa dumneavoastră de către autoritățile locale? În ce măsură ați beneficiat de colaborarea lor?

Constantin-Iulian Tănașcu:
 „Prima dată am dorit și am luptat pentru a salva clădiri de patrimoniu din București, pentru că eram la început și nu aveam logistică necesară să plecăm prin țară. Prima clădire pe care am salvat-o, a fost cea a primului Senat din România, clădire de patrimoniu, în care a luat cuvântul și Alexandru Ioan Cuza. Clădirea se află în spatele liceului Șincai și reprezenta un pericol pentru oamenii de acolo (deoarece era într-o stare avansată de degradare) și, totodată, o oportunitate pentru că putea fi clădirea care găzduiește o bibliotecă sau un hub de antreprenoriat (are multe săli ce pot fi folosite și chiar un amfiteatru, la subsol, de 70 de locuri). Am căutat să discutăm cu primarul Sectorului 4 și cu consilierii acestuia, precum și cu primarul general al Bucureștiului. Dacă în cazul primarului general acest proiect nu a însemnat o oportunitate și nu ne-a băgat în seama, pentru primarul sectorului a fost o idee bună. Astfel, anul trecut în vară au stabilizat clădirea, au împrejmuit-o, au salubrizat-o și au reparat acoperișul și arcadele de la geamuri.
 O altă clădire a fost cea a Hotelului Concordia din Centrul Vechi. Acesta este locul în care Alexandru Ioan Cuza a semnat documentul prin care era pus în funcția de Domn al Țării Românești. Clădirea aparține, în prezent, unei companii care mai are în palmares 230 de clădiri de patrimoniu care așteaptă refacerea. Am încercat să contactăm patronul, dar acesta nu a dorit să discute cu noi. Am făcut sesizare la Ministerul Culturii și la Direcția Patrimoniu Cultural și am ajuns cu aceștia la o înțelegere: dacă proprietarul făcea o cerere scrisă cum că are nevoie de ajutorul statului pentru a repara clădirea, statul îi oferea suma necesară. Din păcate, fără a putea contacta cu succes proprietarul, clădirea nu a putut fi reparată. L-am căutat și pe primarul de sector care a spus că nu este de competența sa.
O altă clădire pe care am încercat să o reparăm a fost inchisoara Doftana. Am încercat să discutăm cu primarul de acolo și să-l rugăm să ne lase să intrăm cu specialiști (plătiți de noi) pentru a evalua situația clădirii și pentru a ne pune de acord asupra unui plan de refacere și includerea sa în circuitul turistic. Răspunsul a fost cel puțin halucinant. Nu numai că primăria nu ne-a dat voie să intrăm motivând că închisoarea nu este stabilă, ba ne-a cerut bani că să o fotografiem de la intrare, ceea ce mie mi s-a părut extrem de jenant.
În ceea ce privește plăcuțele, situația este puțin mai diferită. Primarii și reprezentanții de la centrele de promovare turistică sunt foarte deschiși în a face astfel de proiecte, ceea ce pe noi ne-a bucurat enorm. O problemă ține de birocrație. Ai nevoie de un aviz de colo, de altul de dincolo și tot așa până când ajungi să îi ceri aviz pentru montarea plăcuțelor și lui Dumnezeu. Deși avem parteneriate cu foarte multe primării din sudul țării, proiectul se oprește la funcționarii publici din cadrul direcțiilor responsabile din teritoriu care, din diverse motive, întârzie cât pot de mult, chiar dacă documentele sunt trimise prin poșta militară de către primărie sau centrele de promovare turistică.
În ceea ce privește colaborarea, știam de la bun început că nicio primărie nu ar acorda fonduri pentru turism, mai ales într-o țară în care cultura și turismul sunt puse pe ultimele locuri. De aceea noi am dorit încheierea unui parteneriat cu ei și să ne ofere acordul pentru montarea acelor plăcuțe cu cod Q.R.. Partea financiară necesară realizării plăcuțelor o acoperim noi cu cotă parte din salariile fiecăruia”.

Așadar, ideea de turism digitalizat este mai aproape de noi decât am crede?

Constantin-Iulian Tănașcu:
„Trebuie să conștientizăm că lumea se dezvoltă cu o rapiditate fără precedent în toate ariile. Acest lucru duce treptat la o digitalizare mondială a tuturor industriilor, fie că ne place să recunoaștem asta sau nu. Aici intră și turismul care, nu se mai realizează ca acum câțiva ani. Lipsa acută de personal în turism (ghizi, ospătari etc.) afectează această industrie care, de altfel, este destul de afectată la noi și își revine cu greu, dar sigur. Noi ne-am propus să rezolvăm problema ghizilor prin realizarea acestui proiect.
Noi românii suntem un popor mai reticent când vine vorba de tehnologie. Dacă în alte țări coduri Q.R. sunt utilizate la maximum în diferite arii de activitate, la noi a fost un mic ,,boom’’ după care s-a stins. La fel și cu alte tehnologii care ar putea schimba radical viața concetățenilor noștri dacă ar fi utilizate corect.
De asemenea, trebuie să recunoaștem că turismul acela clasic și metodele de awareness în ceea ce privește zonele de vacanță (fotografii ale prietenilor, impresiile lor etc.) de acum câțiva ani au dispărut și au făcut loc blog-urilor și site-urilor specializate în turism în care oamenii își spun părerea despre diferite locuri, dau sfaturi etc. Sunt căutate aceste site-uri? La prima vedere am spune că nu, dar traficul on-site ne contrazice și la fel și modul nostru de a acționa. Ori de câte ori ne căutăm o zonă de vacanță, nu apelăm la prieteni ci căutăm pe internet pe blog-uri sau site-uri specializate. Acest lucru mă face să cred că era turismului clasic în care ne arătăm fotografii unii altora a apus și a lăsat loc unui nou tip de turism, e-tourism.
Dacă aș putea prezice un viitor al turismului, din păcate, acesta o să fie realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, iar cei care nu își vor permite să viziteze țara X, o să fie suficient să stea pe canapea, cu ochelarii V.R. la ochi și să ia țara X la pas”.

Care sunt cele mai notabile realizări pe care le aveți cu acest proiect, până acum?

Constantin-Iulian Tănașcu:

„Cu ajutorul celor 3 colegi pe care i-am specificat la început și cu ajutorul voluntarilor coordonați de aceștia, am reușit să facem o bază de date cu aproximativ 100.000 de obiective turistice (aproximativ 63.000 cu cod L.M.I. și aproximativ 37.000 fără cod). De specificat este faptul că cele fără cod se vor ,,evapora’’ în următorii 3 ani din cauza intereselor în domeniul imobiliar.

Am realizat o platformă online care este tradusă, pentru început, în Lb. Română, Engleză, Franceză, Spaniolă și Chineză, urmând să fie tradusă și în Rusă, Arabă și Germană. În acest fel, acoperim 90% din totalul limbilor vorbite de circulație internațională de pe Pământ. Platforma aceasta o să cuprindă toate cele 100.000 de obiective turistice (pe care le vom realiza în timp, deoarece fotografierea, aflarea poveștilor și a istoriei acestora precum și încărcarea pe site este destul de dificilă) pe județe, o să aibă o biblioteca digitală cu rețete din gastronomia românească locală pentru fiecare județ în parte, o să aibă un număr impresionant de ii și îmbrăcăminte tradițională pe județe precum și locuri în care turiștii se pot caza atunci când sunt într-un anumit județ (aceste locuri de cazare sunt testate de către noi și recomandate turiștilor.

Este important de specificat că, în această categorie se încadrează doar acele locuri de cazare care sunt înregistrate la Ministerul Turismului, chiar dacă noi ne-am fi dorit să includem și locuri de cazare la oamenii din satele României care ar fi fost dispuși să primească turiști).

Am salvat prima clădire a Senatului din România, un loc încărcat de istorie și un loc care, dacă o să fie folosit la adevărata sa valoare, o să aducă un mare plus bunăstării locuitorilor.

Includem, într-un proiect național de promovare turistică, toate primăriile și centrele de promovare turistică din România și înlocuim toate plăcuțele clasice de informare turistică, cu plăcuțe digitale cu cod Q.R. care pot fi accesate de către toți turiștii, direct pe telefon sau tabletă. În acest fel, ei sunt niște mici ghizi”.

Ce planuri aveți pentru proiectul Călător în România?

  • Vrem să schimbăm toate plăcuțele clasice de informare turistică din toată țara și să le înlocuim cu cele digitale, cu cod Q.R.
  • Vrem să dezvoltăm, în timp, cu ajutorul platformei noastre, cea mai mare bază de date culturală din România;
  • Vrem să includem sub un singur brand toți micii meșteșugari și artizani din România pentru a fi apărați împotriva celor care le fură ideile (ex: cojoacele bucovinene furate de casa de modă Dior) și să dezvoltăm un marketplace pentru aceștia unde doritorii pot face comandă de anumite obiecte tradiționale sau produse ale acestora.
  • Vrem să realizăm un proiect prin care să premiem anual primăriile care se dezvoltă puternic pe parte turistică, un premiu simbolic, dar care o să aibă o însemnătate morală.

Ați câștigat premiul 2020 Business Elite’s „Under 30”. Spuneți-ne mai multe despre acest premiu și ce înseamna el pentru proiectul pe care l-ați creat, dar și pentru dumneavoastră, personal. Dar pentru România?

Constantin-Iulian Tănașcu:
„BEU30 este un premiu acordat persoanelor până în 30 de ani care sunt pe poziții de conducere în entități economice sau ONG-uri și care, prin proiectele pe care le realizează aduc un plus valoare țării din care vin.
Atunci când am pornit acest proiect (și în continuare simt acest lucru) nu m-am gândit la premii sau la moduri cum aș putea să ies eu în față, lucru pe care îl pot spune și despre colegii mei. Obiectivul nostru fundamental este să arătăm că puțini oameni pot schimba imaginea unei țări fără să cheltuiască milioane de euro, doar folosind timp și creativitate.
Nu pot să neg faptul că este o bucurie acest premiu care dovedește că suntem (pentru că, deși am câștigat eu acest premiu, este unul colectiv, al colegilor mei și al meu) pe calea cea bună spre o dezvoltare durabilă a României pe unul din domeniile în care ar trebui să fie campioană internațională, turismul.
Pentru România este important acest premiu deoarece numele țării este acolo, într-un top care, spun eu, ne face cinste. Se poate observa că România nu este doar o țară exportatoare de forță de muncă și creiere (brain-drain), este și o țară cu oameni care știu să facă proiecte interesante, pentru mediul internațional”.

Puțini sunt tinerii care vor să investeasca în România, ba mai mult, majoritatea se gândesc să plece din țară, pentru a-și căuta calea către succes. Ce vă motivează pe dumneavoastră să rămâneți în țară și să credeți în potențialul ei?

Constantin-Iulian Tănașcu:
„Românii (mai ales tinerii) nu pleacă din țară de prea mult bine. Este normal să părăsești un loc sau o țară care nu se potrivește cu idealurile, valorile și visurile tale. Chiar dacă România este vice-campioană mondială în ceea ce privește numărul migranților, un lucru este cel puțin interesant: oamenii încep să se întoarcă acasă, contrar faptului că sunt cetățeni care, în continuare, vor să plece.
Eu văd în România o țară cu foarte mult potențial. Faptul că autoritățile refuză, conștient sau nu, să dezvolte țara și o țin la un nivel sub potențialul său, reprezintă o oportunitate pentru tineri să fie creativi și să vină în față cu proiecte interesante. Succesul se atinge prin creativitatea de a trasforma locul în care trăiești într-unul mai bun. Apoi, să vedeți zâmbetele din comunitățile în care dezvolți proiecte, este neprețuit”.

Și totuși, ce ați vrea să se schimbe în România?

Constantin-Iulian Tănașcu:
„Ar fi foarte multe lucruri pe care le-as schimba in Romania. Printre acestea, cred ca cele mai importante sunt urmatoarele:
Sistemul de educație din România care nu mai creează valoare, ci niște mici roboței care execută task-uri fără să gândească și fără să aibă cunoștințele de specialitate foarte bine puse la punct. O nație fără educație, nu poate să reziste în viitor. De aceea, educația ar trebui să primeze.
Chiar dacă o să sune dur, mentalitatea conform căreia românul este un rebut al societății mondiale, iar România este ultima țară din această lume. Avem toate motivele să ținem capul sus și aici nu mă refer la politică, ci la ceea ce facem și ceea ce însemnăm noi. Da, toate pădurile au uscăciuni, dar nu este un motiv să blamăm tot.
Avem toate motivele să fim mândri de ceea ce suntem noi. Avem un patrimoniu cultural bogat, avem niște personalități istorice importante care, prin activitatea lor, au schimbat cursul istoriei. Avem locuri minunate în diferite părți ale țării și avem toate formele de relief. Că nu știm să beneficiem de aceste lucruri, este altă mâncare de pește, dar nu avem motive să ținem capul jos.
Aș pune foarte mare accent pe tineri și aș promova intens activitatea lor. Avem nevoie de modele și de lideri mai mult decât în oricare altă perioadă a istoriei noastre. Este momentul în care suntem rătăciți într-un spațiu foarte mare și fiecare se descurcă cum poate.
Aș schimba clasa politică de acum care, pe mine unul, nu mă reprezintă. Nu sunt fanul niciunui partid politic, dar mă uit la fapte, nu la vorbe. Mă uit la cum se transformă România zi de zi și nu sunt încântat. Faptul că nu merge pe un trend ascendent economic, moral și social mă face să cred că liderii politici din toate partidele au dat greș și este cazul să își recunoască vina și să lase oameni mai competenți în locul acestora”.