Propunerea privind introducerea unei terminații pentru cuvintele din limba română vizează acceptarea persoanelor care nu se identifică cu niciun gen și o mai bună înțelegere a acestora. Ideea a stârnit o dezbatere intensă online. Unii văd în aceasta o miză politică – „demasculinizarea limbii române”.
Un text publicat pe platforma online Cutra.ro, dedicată vocilor queer feministe, susține introducerea unei noi forme neutre de gen în limba română. Astfel, se propune terminația „x” pentru a înlocui terminațiile genizate pentru substantive, adjective sau pronume.
Argumentul folosit pentru utilizarea formei cu „x” în limba română
A fost oferit şi un exemplu. În loc de „autor” sau „autoare”, s-ar dori folosirea formulei „autorx”.
Această propunere are ca scop crearea unui limbaj mai incluziv pentru persoanele non-binar, care se identifică în afara genului masculin sau feminin. Ea oferă o alternativă neutră care nu favorizează automat niciun gen. Autorul argumentează că utilizarea formei cu „x” ar putea facilita exprimarea și recunoașterea diversității identităților de gen în limba română.
Textul prezintă opiniile din comunitatea queer. Se exprimă puncte de vedere variate în legătură cu această propunere. În plus, se oferă sfaturi privind modul de utilizare a terminației „x”.
Părerile sunt pro și contra unei astfel de schimbări
Unii membri ai comunității au adoptat ușor această formă, considerând că este mai important să o folosească decât să găsească forma ideală din punct de vedere gramatical. Pe de altă parte, alții întâmpină dificultăți. Ei recunosc că pronunția cu „x” poate fi problematică.
Aceștia spun că este nevoie de timp pentru a se adapta la această schimbare. De exemplu, utilizarea formei „prietenx” poate fi mai ușoară decât „prietenxlor” și poate crea un limbaj mai inclusiv și sensibil la diversitatea de gen.
Această propunere a stârnit un interes crescut în mediul online. Ea a generat o dezbatere intensă cu privire la modificarea propusă pentru limba română într-o manieră care să reflecte diversitatea și complexitatea identităților de gen.
Introducerea terminației „x”, discuții aprinse în comunitatea LGBTQ+
Chiar și autorul textului recunoaște că introducerea terminației „x” a stârnit discuții aprinse în cadrul comunității LGBTQ+. Sentimentele sunt de la entuziasm și îmbrățișare a formei, la confuzie, respingere sau frică de a se exprima greșit.
În plus, membrii comunității oferă sfaturi privind modul de utilizare a acestei noi „reguli”.
„Nu există reguli foarte stricte legate de «x».Nu este foarte strict la ce tip de rădăcină a cuvântului îl pui și chiar există discuții. (…)
Pentru mine are sens să nu existe o regulă strictă de cum e folosit «x»-ul, pentru că în momentul când ar exista o regulă normativă, «x»-ul ar putea să recreeze niște dinamici de gen sau niște dinamici legate de ce este acceptabil sau nu în societate”, arată Nóra, 29 de ani.
Motivele pentru care folosirea terminației „x” e considerată importantă
Pentru alții, utilizarea terminației „x” înseamnă „ieșire din zona de confort”, având potențialul de a influența modul în care ne raportăm la limbă și gramatică. Cez, în vârstă de 22 de ani, evidențiază că „x”-ul poate fi benefic pentru a provoca reflexia și a încetini fluxul de gândire.
Membrii comunității au subliniat diverse motive pentru care folosirea terminației „x” este importantă pentru ei. Unii consideră că le-a facilitat înțelegerea propriei identități de gen non-binară și comunicarea despre aceasta. Ei spun că se contribuie la un sentiment de apartenență și respect față de identitatea de gen a altora.
Pe de altă parte, unii văd în utilizarea „x”-ului în limba română o miză politică. Ei și-au exprimat dorința de a demasculiniza limba română și de a crea un limbaj mai incluziv pentru comunitatea LGBTQ+.
Textul publicat pe platforma Cutra.ro a stârnit un interes considerabil în mediul online. S-a generat o dezbatere aprinsă cu privire la o modificare a limbii române în scopul reflectării diversității și complexității identităților de gen.
