Bursa a încetat să mai fie, de la o vreme, doar o platformă de tranzacţionare a acţiunilor între câteva mii de investitori, ea căpătând importanţă tot mai mare şi pentru emitenţii listaţi. Până la jumătatea anului trecut, finanţarea afacerilor prin intermediul pieţei de capital era un moft în România, existând doar câteva companii care „se încăpăţânau“ să prefere majorările de capital, emisiunile de obligaţiuni sau alte instrumente de acest gen î
Bursa a încetat să mai fie, de la o vreme, doar o platformă de tranzacţionare a acţiunilor între câteva mii de investitori, ea căpătând importanţă tot mai mare şi pentru emitenţii listaţi.
Până la jumătatea anului trecut, finanţarea afacerilor prin intermediul pieţei de capital era un moft în România, existând doar câteva companii care „se încăpăţânau“ să prefere majorările de capital, emisiunile de obligaţiuni sau alte instrumente de acest gen în defavoarea clasicelor credite bancare. Printre cele mai cunoscute, Banca Transilvania, SSIF Broker, Impact sau Banca Carpatica. Mai bine de jumătate dintre emitenţii de la bursă nu au atras însă, de la listare, niciun ban prin intermediul Bursei de Valori, rămânând doar prezenţe de decor.
Proprietarii companiilor ceva mai mici de la Rasdaq par a fi primii care încep să îşi dea seama cu adevărat de potenţialul pe care îl are piaţa de capital pentru afacerile lor.
Ultimele luni au adus, practic, o avalanşă a notificărilor privind tranzacţiile persoanelor iniţiate, marea majoritate fiind realizate în preajma majorărilor de capital, când acţionarii deja existenţi obişnuiesc să facă rost, în acest fel, de lichidităţi pentru a-şi capitaliza companiile.
Una dintre companiile aflate în această situaţie este Albalact, care a atras de pe piaţă circa trei milioane de euro la începutul acestui an. „Am considerat că piaţa de capital era cea mai bună soluţie în momentul respectiv“, spune Raul Ciurtin, preşedintele companiei şi cel care deţine, împreună cu Petru Ciurtin, pachetului majoritar de acţiuni. Viitorul ar putea aduce din nou o astfel de interacţiune cu bursa din partea producătorului de lactate. „Pentru viitor, probabil că vom avea nevoie de atragere de capital pentru dezvoltarea afacerii, dar încă nu ne-am decis asupra modalităţii de acţiune. La jumătatea acestui an vom deschide şi noua fabrică Albalact, care va fi una dintre cele mai moderne din ţară şi care a fost construită cu o investiţie de peste zece milioane de euro“, expune Ciurtin planurile de viitor ale companiei, indicând una dintre destinaţiile banilor din majorarea de capital.
În afară de majorările de capital, bursa este utilizată tot mai frecvent şi pentru exit-uri din afaceri listate. Unul dintre exemplele cele mai recente este acela al fondatorului Flamingo International, Dragoş Cincă, acesta vânzând până acum o mare parte din acţiunile pe care le deţinea la retailerul de IT. Având în vedere că acţiunile companiilor listate sunt, de regulă, supraevaluate comparativ cu cele ale firmelor nelistate, varianta este extrem de convenabilă.
Nu de mult, bursa a reprezentat un ajutor nesperat pentru o companie aflată aproape de faliment la momentul respectiv. Este vorba despre Ardaf, care a găsit pe piaţă bani pentru a corespunde cerinţelor de capital impuse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), şi ulterior a reuşit să se redreseze.
Expansiune
«Pe viitor, probabil că vom avea nevoie de atragere de capital pentru dezvoltarea afacerii, dar încă nu ne-am decis asupra modalităţii de acţiune.»
Raul Ciurtin, preşedinte Albalact