Cu exceptia unor obligatii mai vechi ale Romaniei, un rest de plata de aproape 14 milioane dolari dintr-o datorie fata de guvernul chinez, ce dateaza din anul 1970, sau catre Germania (din anii 1985-1986), ca urmare a convertirii contului de clearing in datorie pe termen lung, majoritatea covarsitoare a datoriei Romaniei provine din imprumuturi contractate dupa 1989. in noiembrie anul trecut, perioada la care Banca Nationala a Romaniei a facut ultimele calcule, datoria externa totaliza 8.200 miliarde dolari. Din aceasta suma, 3.924 milioane dolari reprezinta datoria contractata direct de stat, 2.244, imprumuturile angajate cu garantia statului, iar restul reprezinta datoria privata.
in pofida constrangerilor la care a fost supusa Romania in ultimul deceniu, constrangeri care au ingreunat accesul la capitalul extern, datoria publica externa a urmat o evolutie ascendenta, pana in
anul 1998, cand cifra care anunta obligatiile de plata ale Romaniei pe termen mediu si lung depasise noua miliarde dolari.
Practic, in ultima instanta, nu volumul datoriei externe conteaza, ci posibilitatea acoperirii lui. Cu alte cuvinte, un imprumut o data contractat ar trebui sa fie generator de resurse, astfel incat scadentele sa nu produca dezechilibre in interiorul tarii. Ceea ce nu s-a intamplat in Romania.
A