Elementele de interceptare care vor fi amplasate la Deveselu trebuie să fie operaţionale începând cu 2015.

La eveniment participă preşedintele Traian Băsescu, ministrul Apărării, Mircea Duşa, secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi alţi oficiali români. Delegaţia americană va fi condusă de James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare, şi va include alţi înalţi oficiali din cadrul Departamentului Apărării, Departamentului de Stat şi comandamentelor forţelor americane din Europa.

Din partea Alianţei Nord-Atlantice participă ambasadorii Alexander Vershbow, secretar general adjunct, şi Sorin Ducaru, asistent al secretarului general al NATO pentru ameninţări emergente de securitate. Vor fi prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai Ministerelor Afacerilor Externe din Polonia şi Turcia, state care găzduiesc sau vor găzdui componente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice şi care contribuie, astfel, la sistemul antirachetă al NATO.

Scurt istoric

  • La Deveselu vor fi amplasate elemente de interceptare, parte a componentei europene a sistemului american antirachetă.

  • Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat, la 4 februarie 2010, invitaţia părţii americane, transmisă de preşedintele SUA, Barack Obama, privind participarea României la sistemul de apărare antirachetă american din Europa. Proiectul de text al părţii române a fost transmis părţii americane la 16 iunie 2010, negocierile începând la 17 iunie 2010.

  • Preşedintele României, Traian Băsescu, a făcut public la 3 mai 2011 locul în care vor fi amplasate componentele scutului, Unitatea Militară de la Deveselu (judeţul Olt), decizia fusese luată în cadrul CSAT, la 2 mai 2011.

  • La 6 iunie 2011, la Washington, a fost verificat textul Acordului din punct de vedere al redactării în limbile română şi engleză şi a fost parafat textul de secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, sub-secretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională.

  • În cadrul unei ceremonii restrânse la Deveselu, la 3 mai 2011, a fost inaugurat locul unde urmează să fie amplasate elemente ale scutului american antirachetă. La ceremonia organizată cu acest prilej au fost prezenţi secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher.

  • La 13 septembrie 2011, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat american Hillary Clinton au semnat ‘Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România’, cu prilejul vizitei în SUA a preşedintelui României. Ministerul Afacerilor Externe a prezentat public, în ziua semnării, textul Acordului, în dorinţa comună a celor două părţi de a asigura deplina transparenţă.

  • Rolul Acordului este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea şi funcţionarea în România a sistemului antirachetă al SUA. Implicarea României în susţinerea acestui proiect presupune găzduirea pe teritoriul românesc (în Baza de la Deveselu, judeţul Olt) de elemente de interceptare SM-3, care vor deveni operaţionale începând cu 2015. Amplasarea acestor interceptori constituie parte componentă a Abordării Adaptive în Etape a sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice în Europa (EPAA). Odată cu operaţionalizarea sa, Baza Militară Deveselu va fi plasată în arhitectura sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO, respectiv sub controlul operaţional al Alianţei.

  • Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2011, iar la 23 decembrie 2011 a intrat în vigoare.

  • Cu ocazia vizitei la Bucureşti, la 22 aprilie 2013, a subsecretarului de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională din Departamentul de Stat al SUA, Rose Gottemoeller, a fost abordată tema colaborării româno-americană în domeniul apărării antirachetă, în cadrul întâlnirii oficialului american cu secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu.

  • Bogdan Aurescu a prezentat progresele realizate în pregătirea amplasării pe teritoriul naţional a elementelor sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice, în aplicarea Acordului încheiat în 2011.

  • Rose Gottemoeller a apreciat desfăşurarea fără întârzieri a implementării Acordului şi a reconfirmat faptul că faza a II-a a Abordării Adaptive în Etape a Apărării împotriva Rachetelor balistice în Europa (EPAA) nu este afectată în niciun fel de recentele decizii de ajustare a EPAA din 15 martie 2013 (Administraţia americană a anunţat în martie modificarea programului privind scutul antirachetă în Europa), finanţarea necesară fiind pe deplin asigurată.

  • Cu prilejul vizitei efectuate în SUA, la 18 octombrie 2013, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a discutat cu secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, pe marginea elementelor scutului antirachetă american în România şi a vizitat fabrica care realizează componentele de interceptare ce vor fi amplasate la Baza Militară de la Deveselu. Cu acelaşi prilej, ministrul Duşa a precizat că la începutul anului 2014 vor sosi în România câteva component ale scutului, instalaţiile ce urmează să fie amplasate fiind deja realizate.

  • Odată cu operaţionalizarea sa, Baza Militară Deveselu va fi plasată în arhitectura sistemului de apărare antirachetă dezvoltat de NATO, respectiv sub controlul operaţional al Alianţei.


Scutul antirachetă, mană cerească pentru comuna Deveselu

Începerea lucrărilor principale de construcţie în Baza militară de la Deveselu reprezintă momentul aşteptat de autorităţile locale şi cetăţenii din zonă, a declarat recent primarul comunei Deveselu, Ion Aliman.

‘Acesta este momentul aşteptat, după care lucrurile vor începe să se schimbe pentru zonă, pentru localitatea Deveselu. Deja se observă schimbări, au fost localnici care s-au angajat, se colectează taxele mai bine. Până acum au fost angajaţi, de către firmele care efectuează lucrări de construcţii în baza militară, aproximativ 70 de persoane din Deveselu, dar sunt şi alte zice de persoane din comunele învecinate, din municipiul Caracal’, a afirmat edilul.

  • Locuri de muncă

Aliman a precizat că firmele de construcţii ce lucrează în prezent în Baza Deveselu au angajat ingineri în construcţii, muncitori cu pregătire în domeniul construcţiilor, mecanici de utilaje grele, buldoexcavatorişti, şoferi de camioane, macaragii etc.

În următorii doi ani, numărul locurilor de muncă va creşte, mai susţine primarul. ‘Aici vor lucra, după momentul de luni, 28 octombrie, aproximativ 700 de persoane care vor fi angajaţi ai firmelor de construcţii, de aceea aşteptăm momentul începerii oficiale a construcţiilor, pentru că după aceea lucrările vor demara în forţă. Vor fi locuri de muncă chiar şi persoane fără calificare. Vor începe, spre exemplu, lucrările pentru reţeaua de canalizare din bază, va fi nevoie şi de muncitori necalificaţi’, mai spune primarul Ion Aliman.

  • Contribuții la buget local

Edilul consideră că odată cu creşterea numărului persoanelor care au loc de muncă, taxele vor fi colectate într-o proporţie mai mare, va creşte bugetul local.

Ion Aliman menţionează că se observă deja schimbări în colectarea taxelor şi impozitelor. ‘A crescut gradul de colectare anul acesta faţă de alţi ani, până la această dată suntem la 87% cu gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale. Am făcut şi o campanie de informare a cetăţenilor despre necesitatea colectării taxelor şi oamenii au răspuns pozitiv’, a adăugat edilul. El a mai menţionat că, şantierul de construcţii din baza militară va aduce clienţi pentru hotelurile şi pensiunile din zonă, în special din Caracal, pentru firme de catering, deoarece firmele care au încheiat contracte pentru lucrări de construcţii în baza militară au început să se intereseze de cazare şi de masă pentru angajaţi.

  • Infrastructură modernă

Primarul din Deveselu subliniază că localitatea este ca oricare alta din ţară, dar care începe să cunoască schimbări în bine. ‘Deveselu este ca orice comună, deocamdată. Este precum o rotiţă care a început să se mişte un pic, probabil că lucrurile se vor schimba mai mult în bine de acum încolo, la finele anului 2013, când va funcţiona sistemul de apă şi canalizare, la începutul anului viitor, când toate locuinţele vor fi racordate la sistemul de apă, în 2014 când vom avea reţea de gaze şi drumuri asfaltate’, a indicat primarul Ion Aliman.

El a precizat că investiţia în alimentarea cu apă şi reţeaua de canalizare, demarată în prima parte a anului, este aproape finalizată, iar calitatea apei ce va curge la robinetele din Deveselu este foarte bună. ‘Puţurile pentru apă sunt forate la 65 de metri adâncime, debitul apei la pompe poate ajunge la 7 metri cubi pe secundă. A fost făcută şi staţia de clorinare a apei, laboratorul de analize, staţia de epurare va fi montată în următoarele două săptămâni. Anul viitor sperăm să fie introdusă reţeaua de gaze naturale. Modernizarea drumurilor va fi făcută după introducerea gazelor naturale, pentru că altfel s-ar distruge asfaltul când vor fi făcute săpăturile pentru reţeaua de gaze’, a mai adăugat Ion Aliman.

El a menţionat printre schimbările ce vor avea loc la Deveselu şi reabilitarea unităţilor de învăţământ, un proiect ce va finanţat şi coordonat de către Ambasada SUA la Bucureşti.

Potrivit primarului, anul acesta în comuna Deveselu au fost investiţi 10,5 milioane lei pentru alimentarea cu apă, canalizare, construcţia unui drum de acces spre unitatea militară, finanţarea fiind făcută din fonduri guvernamentale. Pentru anul 2014 sunt prognozate investiţii de două milioane de euro pentru reţeaua de gaze naturale şi de aproximativ opt milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii rutiere.

În Baza militară Deveselu s-au construit deja facilităţi temporare destinate personalului angrenat în construcţia Facilităţii. Facilitatea de apărare antirachetă a SUA va fi localizată în cadrul Bazei Militare de la Deveselu şi se preconizează că va deveni pe deplin operaţională la orizontul anului 2015. Se estimează că vor fi necesari aproximativ 200 de militari, angajaţi civili şi personal contractat pentru operarea acestei Facilităţi.
Cum functioneaza sistemul?

La detectarea unei rachete ostile de catre radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lanseaza interceptorii terestri care vor avea ca tinta racheta inamica.Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare si pana la impact sa ajunga sa fie cat mai mic in viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile cat mai curand dupa ce acestea au decolat, scrie HOTNEWS.RO
Cum participa Romania?

Participarea Romaniei presupune amplasarea de interceptori terestri si a unui sistem radar destinat dirijarii acestora. Sistemele radar destinate descoperirii tintelor vor fi gazduite de alte state.

Romania nu trebuie nici sa cumpere rachete interceptoare SM-3, nici sa plateasca pentru instalarea sau amenajarea locatiei propriu-zise a acestora pe teritoriul Romaniei. Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de catre SUA, Romania punand la dispozitie doar locatia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri vor face obiectul negocierii bilaterale.

In ceea ce priveste fondurile alocate de SUA, costurile legate de amplasarea sistemului antiracheta in fosta baza aeriana de la Deveselu (jud. Olt) se ridica la 400 de milioane de dolari, la care se adauga 20 de milioane de dolari anual pentru functionarea sistemului, a anuntat pe 3 mai 2011, la Slatina, un oficial american. Sistemul din Romania este de dimensiune redusa si, potrivit autoritatilor, nu are potentialul de a modifica echilibrul strategic in Europa. Pe teritoriul Romaniei vor fi instalate trei baterii, adica 24 de rachete interceptoare SM-3.

In comuna olteana vor ajunge circa 200 de militari US Army, iar scutul se va intinde pe o suprafata de 220 de hectare, din cele 700 ale UM 01871.
MAI MULTE DETALII SI INFOGRAFII – pe hotnews.ro

Sursa: Agerpres, HOTNEWS.RO

Știre în curs de actualizare