Astenia de primăvară este o problemă frecventă care afectează multe persoane în această perioadă a anului, provocând stări de oboseală, apatie și dificultăți de concentrare. Schimbările climatice bruște, creșterea duratei zilei și deficitul de vitamine acumulat în timpul iernii pot influența negativ organismul.
Astenia de primăvară necesită adaptarea organismului la schimbările sezoniere
Astenia de primăvară apare din cauza variațiilor bruște de temperatură, creșterii intensității luminii și apariției polenului, factori care pot influența negativ starea fizică și psihică.
Organismul depune un efort considerabil pentru a se adapta la noile condiții, iar simptomele asteniei pot apărea ca o reacție la aceste schimbări, afirmă dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Iași.
Medicul subliniază importanța adoptării unui stil de viață echilibrat în această perioadă. O dietă sănătoasă, mișcarea zilnică și gestionarea corectă a stresului sunt esențiale pentru menținerea sănătății și prevenirea simptomelor neplăcute.
Cum recunoaștem simptomele asteniei de primăvară
Astenia de primăvară se manifestă prin stări de oboseală accentuată, apatie, insomnie și lipsa poftei de mâncare. De asemenea, unele persoane pot experimenta dificultăți de concentrare, dureri de cap și un nivel scăzut de energie.
În aceste cazuri, este recomandat un consult medical pentru a exclude alte afecțiuni și pentru a primi îndrumări adecvate.
„Zona noastră geografică, cu climă temperată, implică această alternanță a temperaturilor de la un anotimp la altul.
Sunt o serie de factori care intervin, de la creșterea intensității luminii solare, zile mai lungi, variații de temperatură și umiditate, deficitul de vitamine și minerale cu care ieșim din iarnă, la stresul, oboseala, pot aduce schimbări de tonus fizic și psihic care se manifestă prin stări de oboseală și slăbiciune sau chiar cu dureri de cap și lipsă de concentrare”, explică dr. Roșu.
Rolul serotoninei și melatoninei în starea de bine
Schimbările sezoniere pot afecta nivelurile de serotonină și melatonină, doi neurotransmițători esențiali pentru reglarea somnului și a stării emoționale. Expunerea la lumină influențează sinteza melatoninei, responsabilă pentru ritmul circadian și funcționarea sistemului imunitar.
„Sinteza melatoninei include nucleul suprachiasmatic și glanda pineală, fiind stimulată de intensitatea luminii percepute la nivelul retinei. Melatonina influențează funcționarea sistemului imun și generează procesele de apărare ale organismului, gestionează secreția de cortizon și reglează tensiunea arterială. Nivelul scăzut de melatonină poate genera insomnie și irascibilitate.
Serotonina este un neurotransmițător sintetizat majoritar la nivelul celulelor intestinale enterocromafine care reglează motilitatea digestivă. Serotonina semnalizează senzația de foame și sațietate, cu rol vasoconstrictor, fiind implicată în generarea proceselor de hemostază primară, iar la nivelul sistemului nervos acționează asupra sintezei de melatonină”, explică dr. Florin Roșu.
Deficitul de serotonină poate duce la tulburări emoționale precum depresia, anxietatea sau fobiile. Aceste simptome pot fi accentuate de schimbările climatice, iar persoanele predispuse trebuie să fie mai atente la stilul lor de viață în această perioadă.
Recomandări pentru combaterea asteniei
Pentru a preveni efectele negative ale asteniei de primăvară, medicul recomandă o alimentație bazată pe fructe și legume proaspete, care ajută la detoxifierea organismului și susțin funcționarea sistemului digestiv.
„De cele mai multe ori intervine astenia de primăvară ca o consecință a ieșirii din ‘hibernare’ și a adaptării organismului la noile condiții de viață. Nu toate persoanele resimt astenia de primăvară în aceeași măsură, iar simptomele variază de la o persoană la alta.
Astenia este o afecțiune temporară, simptomele acesteia dispar pe măsură ce organismul se adaptează la schimbările climatice. Sunt doar stări fiziologice care apar și la persoane sănătoase și la cele care au asociată o altă patologie, dar care pot avea urmări nefaste dacă nu sunt urmărite. Dacă aceste simptome se prelungesc, în timp pot duce chiar la depresie. Pot interveni stări de nervozitate, palpitații, somn superficial, chiar insomnie, tulburări de apetit, de memorie și de concentrare”, afirmă dr. Roșu.
Pe lângă dietă, medicul recomandă mișcarea zilnică, plimbările în aer liber și expunerea la soare, deoarece acestea stimulează producerea de serotonină și vitamina D.
„Expunerea la soare poate regla ritmurile circadiene și duce la producția de vitamina D, iar practicarea exercițiilor fizice care ajută metabolismul stimulează secreția de endorfine, îmbunătățește starea psihică. Este recomandat și consumul de vitamina C, de preferat din surse naturale, care ajută la fortificarea organismului și la creșterea imunității.
Se recomandă consumul de legume verzi, urzici, ștevie, leurdă, mărar, usturoi verde, ceapă verde, spanac. Totodată, este bine să evitați cafeina și zahărul, deoarece acestea pot contribui la creșterea nivelului de stres. Odihna este și ea foarte importantă. Atât timp cât organismul face efort de adaptare la noile condiții, odihna ajută la refacerea energiei”, explică dr. Florin Roșu.
Înainte de a lua suplimente alimentare, este indicat să se efectueze analize medicale pentru a identifica eventualele carențe de vitamine și minerale. O abordare corectă a schimbărilor de sezon poate reduce considerabil impactul asteniei asupra organismului.
