ANRMAP a lansat recent spre dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Iniţiativă, binevenită de altfel, având în vedere sensibilitatea subiectului „achiziţii publice“ în contextul socio-economic al României primăvară-vară 2010, care respiră omni-prezenta austeritate bugetară. În ritmul crescendo al tobelor efortului naţional, ANRMAP pro
ANRMAP a lansat recent spre dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea prevederilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Iniţiativă, binevenită de altfel, având în vedere sensibilitatea subiectului „achiziţii publice“ în contextul socio-economic al României primăvară-vară 2010, care respiră omni-prezenta austeritate bugetară. În ritmul crescendo al tobelor efortului naţional, ANRMAP propune coborârea cu până la 5% a pragurilor valorice de incidenţă a procedurii, condiţionarea prezentării unor certificări privind finalizarea conformă a lucrărilor executate în ultimii cinci ani (prezentate ca experienţă relevantă în procedura de achiziţie), reducerea marjei de suplimentare ulterioară a valorii contractului de la 50% la 20% din valoarea contractului iniţial. Însă, punctul forte al noii propuneri este antidotul legislativ destinat să neutralizeze veninul contestaţiilor şicanatorii, care paralizează atribuirea contractelor şi par a fi devenit un leitmotiv în peisajul procedurilor de achiziţie. Textul actual al OUG nr. 34/2006 permite contestatarului să se adreseze direct instanţei de judecată pentru soluţionarea contestaţiei şi să blocheze semnarea contractului de achiziţie până la soluţionarea cauzei de către instanţă. ANRMAP propune filtrarea automată a contestaţiilor de către CNSC şi permite semnarea contractului imediat după ce CNSC a emis decizia de respingere a contestaţiei. Subscriu întru totul strădaniei de descurajare a contestaţiilor frivole ori şantajiste care frânează mersul, oricum, poticnit al investiţiilor necesare. Este o linie foarte fină, însă, între „justificat“ şi „abuziv“, iar abordările radicale pot avea efect de bumerang împotriva principiilor ce susţin regimul achiziţiilor publice. Acelaşi text propune ca, în cazul în care CNSC respinge contestaţia, autoritatea contractantă să reţină contestatarului garanţia de participare. De înţeles încercarea de a-i constrânge pe „contestatarii de profesie“, numai că o astfel de sancţiune automată ar intra în conflict atât cu principiul constituţional privind neîngrădirea accesului la justiţie, cât şi cu prevederile europene în domeniul achiziţiilor. Silogismul continuă, şi ANRMAP propune obligativitatea depunerii unei astfel de garanţii în toate procedurile de achiziţie publică (în prezent, solicitarea depunerii garanţiei este doar o opţiune lăsată autorităţii contractante). Or, legislaţia comunitară infirmă stabilirea în sistem automat a garanţiilor financiare, ci numai în funcţie de circumstanţele fiecărei proceduri în parte (pentru a nu permite restricţionarea accesului la procedură printr-un obstacol financiar disproporţionat). În orice caz, sunt încrezător că vom găsi dramul de pulbere exact pentru ca antidotul să nu fie doar un paliativ sau să aducă efecte secundare.
Claudiu Pop, avocat asociat coordonator, POP PEPA SCA