SIF-urile au pierdut un sfert din valoare în doar câteva şedinţe după ce au anunţat rezultatele de anul trecut, afectate şi de criza prin care trec băncile din piaţa autohtonă.
Dacă ne uităm la evoluţia indicilor bursieri de anul acesta, observăm că BET-FI, indicele care urmăreşte variaţiile celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), nu a căzut mai mult decât piaţa. Minimele de anul acesta, la care se înregistra o depreciere de 33% pentru BET-FI şi de 35% pentru BET şi BET-C, nu au mai fost atinse din anul 2003. SIF-urile însă par mult mai lovite decât majoritatea acţiunilor listate, coborând şi din topul celor mai tranzacţionate acţiuni. Iar dacă SIF Oltenia (SIF5) părea un vis de îmbogăţire la o cotaţie de 0,35 lei pe acţiune în urmă cu cåteva luni, acum investitorii pesimişti se aşteaptă să vadă şi un preţ de 0,3 lei/acţiune.
De unde atâta pesimism în rândul investitorilor? „SIF-urile înseamnă expunere pe bănci, iar sectorul bancar a fost foarte lovit în această perioadă“, spune Răzvan Lefter, director de equity sales la EFG Eurobank Securities. Într-adevăr, sectorul bancar a avut parte de câteva lovituri din partea agenţiilor de evaluare, cea mai puternică fiind dată de evaluatorii de la Moody’s, care au spus că expunerile din Europa Centrală şi de Est (ECE) sunt o bombă cu ceas pentru băncile din zonă. Anterior estimărilor Moody’s, băncile din ECE, în special cele austriece, au decis să ceară ajutor din partea statelor în care au activităţi, pe motiv de criză financiară şi de lichidităţi. După scăderi majore timp de două sesiuni de tranzacţionare, băncile şi-au revenit parţial. În cazul Băncii Române pentru Dezvoltare, spre exemplu, a contat mult şi anunţarea rezultatelor financiare ale acţionarului majoritar, Société Générale, aferente anului trecut. Profitul înregistrat în 2008 de grupul francez s-a ridicat la 2,1 miliarde euro, peste aşteptările pieţei.
O zecime din valoarea de acum un an
Cotaţiile SIF-urilor s-au prăbuşit însă după anunţarea propriilor rezultate financiare preliminare pentru 2008. Doar trei din cele cinci SIF-uri au făcut publice rezultatele, însă a fost de ajuns pentru a porni o avalanşă care le-a tras pe toate în prăpastie. Principalele probleme legate de profiturile SIF-urilor sunt date de valoarea dividendelor, pe care investitorii se bazează anual atunci când decid achiziţionarea respectivelor acţiuni, iar un profit mic înseamnă dividende reduse. Mai mult, dacă societăţile la care SIF-urile au participaţii nu vor acorda dividende anul acesta (din cauza crizei, companiile preferă capitalizarea profiturilor), nici acţionarii nu vor primi nimic.
SIF Moldova (SIF2) a consemnat cel mai redus profit dintre cele trei SIF-uri, principala cauză fiind cheltuielile necesare ajustării activelor financiare. SIF2 a creat provizioane în valoare de 143,8 milioane euro necesare acoperirii deprecierii valorii contabile a deţinerilor din 2008. „Conform politicilor contabile ale societăţii, ajustările calculate de 143,8 milioane lei au influenţat capitalurile proprii cu 30,8 milioane lei şi conturile de cheltuieli cu 113 milioane lei“, se arată în comunicatul societăţii. Profitul net înregistrat de SIF2 anul trecut a fost astfel de 1,9 milioane lei, de 34 de ori mai mic decât în 2007. Totodată, SIF Moldova a anunţat că nu va distribui dividende în acest an. Cotaţiile SIF2 s-au prăbuşit cu 25% în cinci zile de tranzacţionare. Faţă de maximul anului trecut, de 3,38 lei, înregistrat în ianuarie, cotaţia indică o depreciere de 91%.
SIF Oltenia a înregistrat anul trecut, conform rezultatelor preliminare, un profit net de 86,7 milioane lei, cu 18,5% mai mic decât anul precedent. SIF Transilvania (SIF3) a anunţat un profit net preliminar, pentru aceeaşi perioadă, de 94,7 milioane lei, în scădere cu 14%. Cele două societăţi nu au constituit provizioane pentru deprecierea activelor precum SIF Moldova. Scăderile sunt însă la fel de mari, de 19,4% în cele cinci şedinţe pentru SIF Transilvania şi de 19,3% pentru SIF Moldova. Faţă de maximele anului trecut, SIF5 consemnează o depreciere de aproape 80%, iar SIF3, de aproximativ 91,4%.
Preţ mic raportat la valoarea activelor nete
În prezent, SIF-urile sunt tranzacţionate cu o reducere substanţială, dacă se ia în calcul preţul de piaţă şi valoarea activului unitar net (VUAN – valoarea tuturor activelor împărţită la numărul de acţiuni). Conform datelor BVB de la mijlocul lunii, SIF Banat-Crişana avea un VUAN de 1,6 lei, iar cotaţia de joia trecută era de 0,43 lei pe acţiune. SIF Moldova consemna un raport de 1,72 la 0,324, SIF Transilvania de 1,12 la 0,216, SIF Muntenia de 1,63 la 0,45, iar SIF Oltenia de 1,75 la 0,384. Practic, SIF-urile mai au o valoare de piaţă de numai o zecime faţă de maximele istorice din 2007, după o scădere la care nu s-a aşteptat nimeni. „Investitorii se uită la ce va fi în viitor, nu la ce a fost în trecut“, spune Răzvan Lefter.
Chiar şi în această situaţie, însă, piaţa ar putea să aibă parte de un al şaselea SIF. Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului a anunţat că intenţionează să îşi grupeze participaţiile minoritare într-un portofoliu pe care să îl administreze cu un nou SIF şi care să fie listat la BVB. Succesul unui astfel de SIF depinde, în cea mai mare măsură, de preţul la care va fi scos la vânzare. În condiţiile în care multe companii din piaţă sunt foarte ieftine, investitorii nu vor fi convinşi să subscrie la un nou SIF decât printr-un preţ foarte bun.
1,22 mld. lei este capitalizarea cumulată a celor cinci SIF-uri de joia trecută, iar valoarea activelor nete de la sfârşitul lunii ianuarie era de 5,5 miliarde lei
PRĂBUŞIRE
Cotaţiile SIF-urilor au căzut puternic după anunţarea rezultatelor preliminare pentru anul trecut. Faţă de sfårşitul lui 2008 şi închiderea din 19 februarie, pierderile SIF-urilor se situează între 20,5% şi 38%, „campioană“ fiind SIF Moldova.
