Dobânda de politică monetară va rămâne la nivelul din prezent sau va fi majorată din cauza inflaţiei. Efectul: deşi piaţa spera că se vor ieftini, împrumuturile vor deveni mai scumpe.
Dacă în urmă cu câteva săptămâni economiştii băncilor vedeau posibile noi scăderi ale dobânzii de politică monetară până la sfârşitul acestui an, acum estimările sunt ca aceasta să fie menţinută la 6,25% sau chiar să ajungă la 6,75% la sfârşitul acestui an.
În ultima şedinţă de politică monetară, care a avut loc săptămâna trecută, banca centrală a decis menţinerea dobânzii la 6,25%. „Majorarea taxei pe valoarea adăugată va conduce imediat la o creştere semnificativă a nivelului preţurilor cu amănuntul – şi implicit la o accelerare temporară a inflaţiei măsurată pe baza indicelui agregat al preţurilor de consum“, se afirmă în comunciatul BNR.
Menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual echivalează cu păstrarea costurilor creditelor în lei la niveluri similare cu cele din prezent. Aceasta în condiţiile în care oricum cererea de credite noi este extrem de redusă, iar veniturile potenţialilor clienţi au scăzut.
În acest an, BNR a redus de trei ori dobânda de politică monetară, de la 7,5% la 6,25%. Unul din efecte a fost reducerea costurilor percepute la împrumuturile noi. Dobânda anuală efectivă practicată de bănci la creditele de consum acordate în lei a scăzut din ianuarie până la sfârşitul lunii mai cu 4,5 puncte, până la 17,2%, potrivit datelor raportate de bănci la BNR.
Pe de altă parte, menţinerea dobânzii de politică monetară va face ca şi costul creditelor vechi în lei să rămână la niveluri similare cu cele din prezent. O creştere a dobânzii BNR va atrage majorarea dobânzilor variabile aplicate la creditele vechi contractate în moneda naţională, ceea ce înseamnă rate lunare mai mari. La creditele de consum în lei aflate în sold, dobânzile nominale au scăzut foarte puţin în acest an: de la 17,37%, în ianuarie, la 16,03%, în luna mai.
Dobânda BNR ar putea ajunge la 6,75%
„În scenariul de bază luăm în considerare o creştere a dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, adică de o dobândă de 6,75% la sfârşitul anului“, spune economistul-şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru. Estimarea este făcută în condiţiile în care există două incertitudini majore: dacă creşterea TVA va atrage suficiente resurse la buget pentru a atinge ţinta de deficit de 6,8% şi rata inflaţiei. Economistul-şef al Raiffeisen anticipează că inflaţia va ajunge la 8% sau chiar mai mult la finele acestui an.
Dumitru se aşteaptă ca numai 60-70% din majorarea TVA să se vadă în preţurile plătite de consumatori, ceea ce ar însemna ca mărirea acestei taxe să contribuie cu 2,5 – 2,7% la inflaţie. Mai există însă şi creşteri de preţuri sau tarife care vor mări inflaţia în 2010: tarifele la încălzire vor creşte în urma eliminării subvenţiilor, majorarea preţurilor la gaze, la care se adaugă majorarea preţurilor din cauza deprecierii leului, respectiv din cauza aprecierii dolarului în raport cu euro. În schimb, economistul-şef al Raiffeisen nu exclude majorarea altor taxe în acest an.
Economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, nu exclude o creştere a dobânzii de politică monetară în cazul în care creşterea inflaţiei în urma majorării TVA va fi mult mai mare decât în mod normal. Similar, economiştii ING Bank consideră că probabilitatea majorării dobânzii de politică monetară va creşte în perioada următoare.
Economiştii altor bănci consideră că dobânda de politică monetară va fi menţinută la 6,25% până la finele anului. „Politica fiscală poate fi considerată destul de restrictivă şi mi se pare prea mult să mai strângi cureaua şi pe partea de politică monetară“, consideră Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank. Ea consideră că dobânda BNR ar trebui menţinută la 6,25%, chiar dacă inflaţia va ajunge la 7,5%.
Politica fiscală poate fi considerată destul de restrictivă şi mi se pare prea mult să mai strângi cureaua şi pe partea de politică monetară.
Cătălina Molnar, senior economist, RBS Bank
6,75% ar putea fi nivelul dobânzii de politică monetară la sfârşitul acestui an, estimează economiştii Raiffeisen Bank
8% ar putea fi inflaţia la sfârşitul acestui an din cauza creşterii preţurilor la combustibili, tarifelor la încălzire, majorării TVA şi deprecierii leului