Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, a fost nominalizată în cadrul Topului Capital 100 de Manageri din România. Aceasta a fost nominalizată în cadrul categoriei Administrație publică.
Aceasta a ajuns la conducerea Sibiului din anul 2016 după alegeri. Înainte de a obține această funcția, ea a fost primar interimar din 2 decembrie 2014 până la alegerile din 2016. În perioada 2008-2014, Astrid Fodor s-a aflat în rolul de viceprimar al Sibiului.
Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2022?
Stadionul Municipal Sibiu este fără îndoială cea mai amplă investiție a Primăriei Sibiu, finalizată în 2022, în valoare de peste 200 de milioane de lei, fonduri provenite exclusiv din bugetul local al municipiului Sibiu.
Sibiul avea nevoie de un Stadion modern, pe care echipa locală să evolueze dar, având în vedere că l-am construit la standarde UEFA IV, acesta va putea găzdui meciuri și la nivel competițional european. Și pentru că Sibiul este un oraș cultural, animat de evenimente pe tot parcursul anului, Stadionul poate fi utilizat pentru concerte cu nume mari ale muzicii, pentru că are tot ce îi trebuie din punct de vedere tehnic.
A fost primit foarte bine de toți sibienii, microbiști sau nu. În primul rând pentru că echipa sibiană de fotbal are de acum un teren propriu și își poate juca meciurile acasă. În al doilea rând pentru că este vorba și de mândria locală – Stadionul a fost mulți ani un reper al orașului, iar acum, după ce l-am adus la zi, este din nou un motiv de mândrie pentru sibieni.
Acesta este cel mai de succes proiect implementat în 2022 din punctul meu de vedere, dar afirmația poate fi subiectivă. Sibienii au apreciat mult și noul Complex pentru sporturi nautice și agrement Lacul Binder, spre exemplu, un alt proiect care a crescut calitatea timpului liber petrecut în Sibiu. Acest Complex oferă posibilitatea practicării wakeboardingului, schiului nautic, stand up paddle boardingului și canoe. Atât de așteptat a fost chiar la nivel național încât, la scurt timp de la deschidere, aici a avut loc prima competiție internațională de wakeboarding.
Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?
Proiectul care cred că a avut cel mai mare impact în creșterea calității locuirii pentru sibieni a fost modernizarea cartierelor vechi de blocuri. Am început acest proiect multianual în 2016, și de atunci am modernizat toate zonele de blocuri din Sibiu. Până la vară finalizăm ultimul cartier de blocuri. Vorbim în acest caz de mult mai mult decât simple asfaltări și cosmetizări. Fața acestor cartiere s-a schimbat prin reamenajarea zonelor verzi, crearea de zone de odihnă și a noi locuri de joacă, ordonarea spațiilor de parcare și modernizarea aleilor, precum și instalarea unui nou sistem de iluminat public, eco-eficient.
Poate pare un proiect tehnic și tipic administrativ, dar efectul pe care l-a avut și impactul pe care l-a creat în rândul sibienilor a fost semnificativ. Cartierele vechi, cu blocuri construite acum 40 de ani, au prins o nouă viață, s-au deschis către locuitori, au devenit mai ordonate și mai plăcute locuirii. Este un proiect la care am ținut pentru că, pentru sibieni, Sibiul nu este doar centrul istoric, deosebit de frumos și valoros, ci și cartierul în care locuiesc și își cresc familia.
Care sunt proiectele prevăzute pentru 2023?
Sunt zeci de proiecte mari pe care le vom gestiona în 2023, în toate domeniile de interes pentru comunitate, de la infrastructură și eficientizarea energetică a iluminatului public și până la proiecte pentru mobilitatea verde, investiții în cultură, sport și obiective pentru petrecerea timpului liber.
O să mă opresc la doar câteva, mai inedite, care pun în valoare Sibiul, cu specificul său. Anul acesta vom deschide un parc nou, de peste 6 hectare, al doilea ca mărime al Sibiului. Nu va fi doar o zonă de odihnă, ci și o zonă de relaxare activă, cu terenuri de sport și minigolf, o zonă de fitness și workout, două locuri de joacă și o mini-tiroliană. De altfel și 3 dintre parcurile existente vor intra într-un proces de reamenajare și revigorare pentru că ne dorim să avem zone verzi care invită sibienii în aer liber și care să fie atractive prin amenajări și activități.
Un alt proiect important pentru calitatea locuirii sibienilor este amenajarea malurilor râului Cibin cu piste pentru biciclete. În acest moment lucrăm pe o lungime de 3,5 km și sunt aproape finalizate pistele. Pentru tronsoanele din amonte și din aval de acesta, aproximativ 5,1 km, avem deja în lucru documentația tehnică. Practic, vom transforma râul Cibin dintr-o barieră naturală, într-un coridor de mobilitate care leagă cartierele de centrul orașului printr-un mijloc de transport prietenos cu mediul – bicicleta.
Pentru timp liber și mișcare, începem anul acesta amenajarea unor spații pentru practicarea sporturilor într-o zonă de cartier, un nou complex sportiv în suprafață de peste 20.000 de mp.
Un proiect pe care îl vom începe anul acesta este amenajarea unei zone de eco-turism și agrement, pe care o vom crea pe un deal situat la 10-15 minute de centru. Pe acest deal vom amenaja trasee în natură pentru cicloturism și drumeții, zone de odihnă și locuri de joacă, un circuit pentru un coaster alpin și o pârtie artificială de schi pentru începători, tiroliene și multe altele. Un element important, din punctul meu de vedere, atât în cazul acestui proiect, cât și în cazul parcului nou despre care am vorbit mai devreme – am organizat concursuri cu sibienii pentru denumirea acestor obiective, un mod de a-i implica și de a-i cointeresa, pentru ca aceștia să simtă cu adevărat că sunt obiective ale lor, realizate pentru ei.
Pe lângă aceste proiecte așteptate de sibieni, vom continua bineînțeles lucrări la drumuri și la două dintre cele mai importante poduri peste Cibin. În domeniul educației începem anul acesta construcția a 3 creșe noi și eficientizarea energetică a 6 școli și licee și vom finaliza extinderea unei școli gimnaziale, precum și amenajarea de terenuri de sport în curțile unor școli.
În concluzie, vor fi multe proiecte și anul acesta, prin care Sibiul va continua să se dezvolte integrat, strategic, în direcțiile pe care și le doresc sibienii.
Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?
Iureșul de ordonanțe de urgență și măsurile în cascadă și cu termene scurte de implementare stabilite de autoritățile centrale în sarcina autorităților locale au fost cele mai mari provocări. Sigur că a fost o situație de urgență, una cu care nu ne-am mai confruntat de decenii ca țară și ca lume și deci, pe de o parte, viteza cu care s-au întâmplat lucrurile a fost justificată. Dar au fost provocări și nu probleme. Împreună cu echipa din Primărie și serviciile publice și în colaborare cu celelalte instituții locale, am reușit să ne mobilizăm bine.
În rest, Spitalul Clinic de Pediatrie din subordinea Primăria Sibiu, singurul Spital pediatric suport COVID din regiune, era pregătit să facă față și s-a adaptat din mers la noile măsuri de protecție și la noile proceduri pentru că am investit constant în dotarea acestor clădiri. Digitalizarea în relația cu cetățenii, un alt aspect important în pandemie, noi am început-o din 2011 și am creat treptat instrumente electronice de comunicare și plată, promovându-le și atrăgându-i pe sibieni spre utilizarea acestora în locul cozii la ghișee. Așa că, în timpul pandemiei, când au existat restricții de mobilitate și contact, Primăria Sibiu avea deja instrumentele și ne-am descurcat fără probleme.
De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?
În relația cu autoritățile centrale, am găsit mereu o cale de comunicare și colaborare. Spre exemplu, la anumite Ministere, cum ar fi Ministerul Dezvoltării, Administrației și Lucrările Publice, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Mediului am găsit o deschidere deosebită de fiecare dată și avem o colaborare foarte bună. Eu consider că atât timp cât există deschidere, există mereu soluții.
Cu toate acestea, o problemă cu care ne confruntăm în prezent ce ține de autoritățile centrale este gestionarea liniilor de finanțare europeană. În cazul PNRR, liniile de finanțare s-au deschis astfel că am depus deja 31 de proiecte, cu o valoare de peste 510 milioane lei. Provocarea în acest caz a fost publicarea ghidurilor și deschiderea apelurilor aproape concomitent. Dar ne-am mobilizat și am depășit această problemă, însă sperăm că pentru următoarele apeluri de finanțare să nu mai intervină această problemă generală pentru toate administrațiile locale din țară.
Mai îngrijorător pentru noi, ca implementatori, este faptul că deși noul cadru financiar s-a deschis în 2021, ghidurile pentru Programul Regional Centru nu s-au aprobat încă și astfel, chiar dacă noi suntem pregătiți cu proiecte mature, acestea vor fi implementate cu întârziere, în dezavantajul cetățenilor sibieni. Însă și în acest caz suntem convinși că vom depăși această dificultate, pentru că avem experiența necesară și proiecte importante de implementat.
Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?
Nu cred că există o rețetă generală. Fiecare după propria constituție, propriile valori și propriul ritm. Eu pot spune că am reușit în carieră prin disciplină și o bună organizare, respectându-mi principiile de la care nu m-am abătut, cu multă muncă, dar și cu multă inspirație și ascultându-mi instinctul. În carieră este important să știi ce vrei să faci și unde vrei să ajungi, să îți placă acea activitate și să te dedici acesteia cu pasiune. Astfel, reușita are șanse mai mari. În rest, experiența este una personală, sau mai bine zis personalizată, croită pe fiecare personalitate și pe modul în care alegem să ne respectăm și să ne facem respectați.
Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?
Consider că este strict necesară reforma administrației publice, adică o modernizare structurală și funcțională a acesteia, în sensul reducerii segregării puterii statului în teritoriu, creșterea puterii de decizie a factorilor locali și implicit o reducere a cheltuielilor în sectorul bugetar.
Existența numeroaselor autorități și instituții deconcentrate la nivel local, fără o relație interinstituțională funcțională, duce la imposibilitatea de a acționa în beneficiul comunității și de multe ori, determinând ca procesul administrativ să devină greoi și ineficient.
De asemenea, o altă temă foarte importantă de implementat în România este procesul descentralizării, care însă se tot discută o dată la 4 ani, la alegeri, fără pași importanți în acest sens. Iar când discutăm despre o descentralizare eficientă, ar trebui să avem în vedere o administrație care simplifică mecanismele proprii și care se bazează pe procese decizionale predictibile și fundamentate, resurse umane profesioniste și un management financiar eficient orientat către interesul public.
Astfel, fiecare oraș, fiecare comunitate își are particularitățile sale și trebuie să poată să ia decizii la nivel local. Centralizarea deciziilor la autoritățile de la București mai are un mare neajuns: produce o uniformizare deloc benefică pentru comunitățile dinamice, care pot mai mult și au mai multe resurse sau vor să se dezvolte într-o anumită direcție pentru că acolo există potențial.
Astfel, subliniez din nou, că această descentralizare, atunci când se va produce, trebuie să fie una reală și eficientă, adică să vizeze atât transferul de competențe, cât și alocarea corespunzătoare de mijloace financiare.
Bani și Succes. Ce vă spun aceste cuvinte?
Banii și succesul sunt stimulente corecte pentru cineva care muncește mult, dar sunt doar o mică parte dintr-o viață complet și fericit trăită. Familia, armonia și echilibrul trebuie să poarte o mare greutate în această ecuație, în opinia mea.
Succesul nu este un punct terminus, ci trebuie să fie motorul unei cariere profesionale dinamice și motivația pentru a deveni tot mai bun. Banii îi văd ca un mijloc pentru a asigura stabilitatea și independența financiară, baza unei vieți liniștite și echilibrate între toate elementele care fac viața frumoasă.