După cutremurul din 28 octombrie 2018, cu o magnitudine de 5,7 pe scara Richter, Mărmureanu a declarat că „În Bucureşti nu ai voie să proiectezi structuri din oţel, pentru că sunt foarte flexibile, exact ce n-ai voie aici”.
AICPS consideră că această declarație induce în eroare opinia publică românească și aduce deservicii majore sectorului construcțiilor de oțel din România.
„Respectând și apreciind totodată prodigioasa și valoroasa activitate a profesorului Gheorghe Mărmureanu în domeniul Fizicii Pământului, îl asigurăm pe domnia sa și mai ales opinia publică din România că structurile metalice pentru construcții realizate în țara noastră sunt în mod egal potrivite la acțiuni seismice ca și structurile realizate din alte materiale“, transmite Dragoș Marcu, președintele asociației.
Argumentele inginerilor în favoarea structurilor metalice sunt următoarele:
1) În România există în uz prevederi legale pentru proiectarea antiseismică a structurilor clădirilor. Acestea se aplică conform Codului de Proiectare Seismică P100-1/2013. Acest cod conține prevederi specifice construcțiilor din oțel (Cap. 6 al codului), aspecte specifice ale alcătuirii elementelor din oțel (Anexa F), comentarii (Anexa H) și exemple de proiectare și calcul specifice construcțiilor cu structuri realizate din oțel (Anexa E6);
2) Codul de Proiectare Seismică P100-1/2013 nu conține limitări pentru structuri din oțel nici pentru zona București și nici pentru alte zone de pe teritoriul României;
3) Codurile de Proiectare seismică românești asigură un nivel de rigiditate al structurilor metalice similar cu al structurilor din alte materiale, potrivit cu poziția geografică și hazardului natural, cu terenul pe care este amplasată construcția, cu tipul de structură, mărimea, înălțimea ei, etc. Da, structurile metalice pot fi mai flexibile decât structurile cu pereți structurali din zidărie sau beton armat, însă ele se proiectează la nivelul de rigiditate cerut de condițiile din coduri, asigurând o comportare corespunzătoare atât în ceea ce privește siguranța vieții cât și nivelul de degradare și avariere a elementelor structurale și nestructurale;
4) Deși, datorită condițiilor economice fluctuante, utilizarea structurilor metalice în țara noastră nu a avut întotdeauna o dezvoltare maximă, există o tradiție consistentă în școala românească de construcții metalice și în proiectarea acestor structuri. Mai multe structuri metalice proiectate și executate în România (chiar în București) în ultimii 15 ani au fost recunoscute și premiate de către reputate organisme europene de construcții metalice;
5) Inginerii proiectanți din România nu sunt experți în seismologie, dar stăpânesc solide cunoștințe de inginerie seismică, iar proiectarea structurilor metalice inclusiv la acțiuni seismice se face uzual în România la un nivel de performanță contemporan pe plan mondial;
6) Structurile metalice în București ca și pe întreg teritoriul țării se pot proiecta și executa la un nivel de siguranță cel puțin egal cu cel al structurilor pentru construcții realizate din alte materiale;
7) Comportarea structurilor metalice realizate în București (dar nu numai) la precedentele acțiuni seismice severe a fost una robustă, nivelul de avariere înregistrat fiind chiar inferior structurilor din alte materiale. Activitățile de urmărire în timp a construcțiilor indică faptul că structurile metalice conformate, proiectate, executate și întreținute corect prezintă în timp o comportare pe alocuri superioară structurilor din alte materiale.
