„Ziarul care nu se găseşte la chioşcuri” este sloganul unui nou săptămânal, care va apărea în curând la Cluj-Napoca. Managerul proiectului afirmă că nu vrea să finanţeze firme de distribuţie despre care se ştie că returnează cu mare greutate banii datoraţi editorilor de presă. „Mesagerul de Cluj” lansează o provocare modelelor tradiţionale de business din presă: un ziar care se bazează pe o campanie agresivă de abonamente şi care mizează ca soluţie alternativă de distribuţie pe automate de presă cumpărate din străinătate. Este aceasta soluţie pentru rezolvarea marii probleme a distribuţiei care afectează presa românească? Părerile specialiştilor cu care a discutat capital.ro sunt împărţite.

Lansarea la Cluj a săptămânalului „Mesagerul”, pe o piaţă din care cei mai mari jucători de pe piaţă presei locale din România, EMI şi Publimedia, tocmai s-au retras, pune în discuţie nu doar încrederea editorilor într-un climat de business recunoscut ca fiind neprietenos, ci şi reţeta cea mai potrivită pentru asigurarea succesului.

Publisherul „Mesagerului”, Liviu Alexa, care deţine şi reţeaua online de ştiri locale citynews.ro, a şocat din start prin anunţul că „noul ziar va fi ziarul care nu se găseşte la chioşcuri. O vreme, asta va stârni confuzie. Nu-i nimic, cu atât mai bine. Când şi-l vor dori cu adevărat, difuzorii vor fi nevoiţi să vină să ni-l ceară. Când se va întâmpla asta, vor fi nevoiţi să accepte condiţii de expunere şi de plată de bun simţ. Eu n-o să fiu niciodată de acord să le finanţez afacerea, acceptând să fiu plătit la Paştele Cailor”.

Premieră: automate de presă de 2.500 de euro bucata

Marea provocare a noului săptămânal o reprezintă tocmai inovaţia adusă la nivelul distribuţiei, una dintre marile probleme ale presei din România. Rodipet, firma care controlează circa 30% din piaţa de distribuţie de presă din ţară, este în război deschis cu marii publisheri, cărora le datorează sume exorbitante. În plus, mulţi dintre micii distribuitori din ţară au ajuns, la rândul lor, în pragul falimentului şi s-au văzut forţaţi să închidă numeroase chioşcuri în ultimii ani.

În acest condiţii, pe lângă campanie de abonare, automatele de distribuţie de presă aduse de „Mesagerul” vin ca o alternativă la metodele tradiţionale, care au eşuat sistematic în regiune.

„Care este sensul să difuzăm prin reţeaua locală şi să nu ne primim banii? Am preferat să cumpărăm cinci automate, urmând să achiziţionăm încă zece până la sfârşitul anului. Automatele nu vor fi instalate pe domeniu public, ci în locuri private cu trafic mare precum complexe comerciale gen Carrefour sau mall-uri”, adaugă Alexa. Un automat costă 2.500 de euro fără TVA şi este independente energetic, funcţionând pe bază de acumulatori solari.

Revista cumpărată prin automat va costa 2 lei, în condiţiile în care preţul unui abonament este de 100 de lei pe an, iar pachetul include 12 cărţi de bucătărie care vor fi distribuite lunar, un almanah şi cele 52 de ediţii ale revistei.

Campanie de 16.000 de euro

Apariţia „Mesagerului de Cluj” a fost anticipată de o agresivă campanie de marketing şi distribuţie. În luna septembrie, circa 35.000 de clujeni au fost sunaţi pentru a li se face cunoscută lansarea ziarului. Ulterior, a fost tipărită o ediţie 0 într-un tiraj de 27.000 de exemplare, distribuite prin poştă. În fine, cititorii au fost sunaţi din nou, prezentându-li-se oferta de abonament.

Feedback-ul de la cititori a fost bun, susţine Alexa. „Cititorii sunt încântaţi de numărul mare de pagini (40, n.r.), faptul că nu găsesc politică, sunt multe informaţii despre oraş, programul TV şi subiectele mai uşoare de tipul diete, articole de sănătate, sudoku şi faptul că nu suntem tabloizi. Au adorat faptul că noi suntem cei care ne deplasăm să luăm banii pe abonamente, cu case de marcat mobile”, spune patronul revistei despre reacţiile campaniei de marketing în care a investit, după propriile declaraţii, 16.000 de euro.

Targetul săptămânalului e reprezentat de publicul de 40 de ani „care nu este interesat de Internet şi vrea să afle mai multe despre oraş”.

Şeful BRAT: „Toată lumea crede că presa scrisă a dispărut”

Deşi sunt de acord că distribuţia reprezintă o importantă piedică în calea business-ului de presă, editorii şi şefii de publicaţii locale sunt mai degrabă sceptici în legătură cu soluţia încercată de săptămânalul clujean „Mesagerul”.

„Mă bucur că se îmbogăţeşte presa din România”, este reacţia lui Silviu Ispas, directorului European Media Invest (EMI) România, companie afiliată grupului elveţian Goldbach Media, una dintre cele mai mari reţele de ziare locale din România.

„La automatele din străinătate, odată ce bagi monedele se deschide clapa şi poţi lua oricâte reviste vrei. La noi le vor lua probabil aurolacii să-şi facă foc cu ele, dar dacă poţi lua doar unul probabil că o să meargă”, a completat Ispas, care vede investiţiile în distribuţie singura soluţie pentru dezvoltarea presei locale. „Dar toată lumea crede că presa scrisă a dispărut”, comentează amar Ispas, care deţine şi funcţia de preşedinte al Consiliului Director al BRAT – Biroul Român de Audit al Tirajelor.

Concurenţa: „E foarte ciudat să te bazezi numai pe abonamente”

„În ultimii 4 ani s-au închis 30% din punctele de distribuţie a presei şi orarul de lucru al acestora este foarte frustrant pentru noi, cei din redacţii, pentru că la ora 15-16 toate se închid şi rămân doar cele din magazine sau gară. Nici soluţia cu vânzătorii volanţi de ziare nu funcţionează, pentru că oamenii nu sunt dispuşi să facă asta, deşi, dacă ar munci în medie 2-3 ore pe zi, ar putea câştiga între 400 şi 600 de lei pe lună. Problemele astea afectează şi presa naţională, nu doar pe cea locală”, explică Mihai Goţiu, redactorul-şef al săptămânalului „Viaţa Clujeanului”, editat de fosta echipă a „Clujeanului”, ziar din portofoliul Publimedia închis în urmă cu câteva luni.

Goţiu are dubii în legătură cu performanţele campaniei de abonare a viitoarei concurenţe a „Vieţii Clujeanului”. „Mi se pare foarte ciudat să te bazezi numai pe abonamente. După 16 ani de presă în Cluj, mi-e greu să cred că s-au făcut mai mult de 100 de abonamente prin telefon”, a comentat Goţiu cu privire la campania „Mesagerului de Cluj”.

„Ziarul de Iaşi”: „Suntem curioşi să vedem cum merg automatele”

Departe de concurenţa de pe piaţa clujeană, la Iaşi, Toni Hriţac, redactorul-şef al cotidianului „Ziarul de Iaşi”, priveşte cu interes iniţiativele din Ardeal. „Noi folosim de 4 ani campania de abonamente prin telefon şi pot să spun că este un model de succes. În ceea ce priveşte introducerea automatului, sunt foarte curios să văd cum merge. În cazul nostru, ziarul are suplimente şi la automat ar fi dificil să le ţii împreună, iar costurile de ambalare în plastic ar fi foarte mari”, comentează coordonatorul editorial al „Ziarului de Iaşi”.

Dacă lipsa centrelor de distribuţie este principala problemă a presei din Cluj, editorii din Iaşi se plâng de faptul că sunt prea multe astfel de puncte la ei în oraş. „Nu aş spune că sunt probleme deosebite de distribuţie în oraşul Iaşi. Dar preţul zierelor a crescut foarte puţin în ultimii ani, firmele de distribuţie trăiesc din acelaşi procent şi au câştiguri foarte mici. Primăria oraşului Iaşi a dat cu foarte mare largheţe autorizaţie oricui a dorit să distribuie presă şi din cauză că sunt prea multe centre care distribuie câteva exemplare din fiecare publicaţie este foarte greu să dimensionezi distribuţia ziarului şi să reglezi retururile”, explică Toni Hriţac pentru capital.ro.

Target: 3.000 de abonamente în decembrie

Dacă mulţi dintre concurenţii clujeni se îndoiesc de posibilitatea acontării unui număr mare de abonamente, Liviu Alexa este optimist. „În luna decembrie cel mai târziu vom depune dosarul pentru BRAT. Sperăm că până atunci vom ajunge la un număr de 2.500 – 3.000 de abonamente. Până în dimineaţa zilei de miercuri fuseseră cumpărate 550 de abonamente”, argumentează şeful de la „Mesagerul”.