Atmosferă tensionată în cadrul şedinţei anuale de bilanţ a Consiliului Superior al Magistraturii, la care a participat și Președintele Klaus Iohannis.

Interpelat după discursul pe care l-a ținut în fața membrilor CSM de către judecătoarea Gabriela Baltag, care l-a acuzat că îi dezbină pe magistrații din România, Klaus Iohannis s-a ridicat și a părăsit ședința fără să răspundă.

”Serviciile de informaţii, din nou pe val în Justiţie”

Astfel, judecătoarea Gabriela Baltag l-a rugat joi pe preşedintele Klaus Iohannis să nu aducă „dezbinare” în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, spunând că este evident obiceiul şefului statului de a face politică în CSM.

„Domnule preşedinte, nu mi-am făcut un obicei şi nu mi-aş fi dorit să iau cuvântul, dar pentru că, din păcate, obiceiul dumneavoastră de a face politică în CSM este evident, aş vrea să vă adresez o rugăminte, care vine din partea mea şi nu numai a mea, ci şi din partea altor magistraţi ai acestei ţări. Vă adresez rugămintea, poate măcar la finalul mandatului nostru, nu veţi mai aduce dezbinare în această instituţie, pentru că suntem suficient de dezbinaţi”, i-a spus Baltag preşedintelui.

De asemenea, judecătoarea l-a întrebat pe Iohannis de posibilitatea ca serviciile de informaţii „să fie din nou pe val în Justiţie”.

„Ştiu că sunteţi creştin, vă văd de multe ori la televizor duminica. Ştiţi că la sfârşitul vieţii nu suntem întrebaţi sau nu dăm socoteală pentru cât am urât, ci pentru cât am iubit şi iertat.

Dacă tot sunteţi oaspetele nostru, musafir cum spuneţi dumneavoastră, aş vrea să nu lăsăm să treacă această zi fără să spuneţi colegilor noştri şi societăţii căreia vă adresaţi cum vă raportaţi dumneavoastră la posibilitatea de a fi din nou pe val în Justiţie serviciile de informaţii, indiferent de numele lor.

Ştiu că v-am auzit în octombrie vorbind de faptul că nu veţi agrea acest lucru, însă să nu uităm, domnule preşedinte, că, în septembrie, aţi dat un vot în CSAT pe această problemă şi nu îmi explic dacă va exista o hotărâre de retractare faţă de viziunea dumneavoastră din octombrie. M-aş bucura dacă aş afla răspunsul la această problemă”, s-a adresat Baltag şefului statului, fără a primi însă o replică din partea lui Iohannis.

 ”Este nevoie de acţiune instituţională”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că sistemul judiciar aşteaptă de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) un rol activ, o abordare constructivă şi matură, lipsită de partizanat în ceea ce priveşte temele cele mai „arzătoare” din domeniu.

”Sistemul judiciar aşteaptă de la CSM un rol activ, o abordare constructivă şi matură, lipsită de partizanat care să construiască un larg consens în sistemul judiciar asupra temelor celor mai arzătoare din Justiţie.

Cum ne dorim să arate Justiţia în România în următorii ani, ce obiective ne propunem să atingem pe termen scurt, mediu şi lung, cum se va îmbunătăţi acest serviciu public prin raportare la cetăţean şi la interacţiunea acestuia cu instanţele şi parchetele?

Răspunsurile sunt la noi, toţi cei chemaţi să punem umărul la dezvoltarea României, fiecare în limitele trasate de Legea fundamentală. Buna funcţionare a CSM, o relaţie solidă şi onestă cu corpul magistraţilor materializată printr-un dialog constant cu sistemul contribuie atât la întărirea credibilităţii CSM, cât şi la construcţia unei viziuni de dezvoltare a Justiţiei, dar mai ales la transpunerea acestei viziuni în realitate.

Independenţa, corectitudinea şi imparţialitatea sunt repere esenţiale ale magistraţilor nu numai în relaţia cu justiţiabilii, ci şi cu membrii întregii societăţi. Ele nu sunt însă suficiente. Este nevoie de acţiune instituţională, de colaborare, asumare, de leadership şi de perseverenţă pentru schimbările profunde de care are nevoie sistemul judiciar”, a spus şeful statului, la şedinţa anuală de bilanţ a Consiliului Superior al Magistraturii

Respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor

”Confruntați cu o criză sanitară de amploare, fără precedent, cu implicații în toate domeniile vieții sociale, am fost cu toții nevoiți să ne adaptăm. Răspunsul la această situație dramatică în care pe primul loc se află, evident, sănătatea românilor nu a fost și nu este unul deloc simplu.

În aceste vremuri dificile, misiunea justiției de a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor a rămas însă la fel de actuală și de importantă. Măsurile impuse pentru protejarea sănătății publice au determinat, inevitabil, modificări semnificative în derularea activităților curente din justiție, amânarea cauzelor aflate pe rol ori creșterea volumului de muncă al instanțelor și parchetelor, ca urmare a limitării activității acestora reprezintă doar două astfel de consecințe resimțite la nivelul întregului sistem judiciar.

În mod evident, este nevoie de un efort comun pentru depășirea acestei perioade şi sunt convins că magistrații înțeleg cel mai bine acest lucru.

Această perioadă a fost însă și o oportunitate pentru accelerarea procesului de digitalizare a instanțelor și parchetelor, în toate formele sale, o îmbunătăţire care altfel s-ar fi produs într-un ritm mai lent. Constrângerile actuale au dovedit utilitatea noilor tehnologii, pentru simplificarea și ușurarea activității în sistemul judiciar, în avantajul tuturor participanților la actul de justiție și mai ales al cetățenilor, în calitate de beneficiari ai acestui serviciu public.

Într-o Românie europeană, nimeni nu este mai presus de lege, iar justiția trebuie să funcționeze la întreaga sa capacitate pentru a-şi îndeplini misiunea nobilă. Prin votul exprimat la referendumul din 2019, românii au transmis clasei politice un puternic semnal că independența justiției și buna sa funcționare nu sunt lucruri negociabile și reprezintă coordonatele dezvoltării unei Românii europene.”, a mai spus Iohannis.

Continuarea luptei anticorupție

”Românii au dat, totodată, un mesaj clar și pentru continuarea luptei anticorupție și suntem datori să răspundem onest tuturor acestor solicitări legitime ale cetățenilor. Procesul de reparare a legilor justiției, de creare a unui cadru legislativ coerent, stabil și de implementare a recomandărilor MCV ale Comisiei de la Veneția sau ale GRECO a început deja.

Motivul pentru care acest demers nu s-a finalizat însă este binecunoscut – o majoritate parlamentară care, nu numai că nu a făcut niciun secret din faptul că este ostilă unor reforme reale ale sistemului judiciar, dar care s-a și dedicat trup și suflet adoptării unor legi menite să-i apere pe infractori, o majoritate parlamentară care, chiar și după sancțiunea dură primită în 2019 din partea românilor, nu s-a sfiit să voteze măsuri contrare interesului public ori să întârzie adoptarea unora extrem de necesare.

De aceea, legislația într-un domeniu atât de important, precum cel al justiției, trebuie să fie rezultatul unor dezbateri ample purtate în următorul parlament, cu o altă majoritate, construită în jurul unor forțe politice profund atașate valorilor democratice.

Profesioniștii din sistemul judiciar, asociațiile profesionale și Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie parte din acest proces pentru ca normele să reflecte realitatea socială, nevoile stringente ale sistemului judiciar, astfel încât acesta să funcționeze în mod optim pentru democrația noastră. În acest context, susținerea de către Consiliul Superior al Magistraturii a implementării recomandărilor organismelor europene în beneficiul întregului sistem judiciar este una deosebit de valoroasă. Nu îmi pot imagina acest demers fără implicarea CSM.”, a arătat Președintele.

Foto: INQUAM / George Călin.