Banca Centrală din Austria a declarat, la sfârșitul anului trecut, că Erste, Raiffeisen și Bank Austria vor fi avertizate să nu ofere, în țările din Europa Centrală și de Est, împrumuturi care depășesc valoarea depozitelor din țările respective. Subsidiarele care sunt expuse riscului într-un grad mai mare trebuie să se asigure că rata reprezentată de noile împrumuturi față de gradul de refinanțare locală nu depășește 110%.

Expunerea celor trei bănci pe piețele ECE depășește PIB-ul Austriei, astfel încât există îngrijorări privind capacitatea guvernului austriac de a salva aceste bănci în cazul în care portofoliul lor de credite devine riscant. Băncile austriece dețin, în România, 31,5% din activele sectorului bancar.

Cum se traduce, practic, pe piața locală acest lucru? Chiar dacă măsura impusă de banca centrală a Austriei nu a fost încă stabilită în cele mai mici detalii tehnice, un lucru le este clar reprezentanților celor trei bănci austriece: măsura se va referi doar la noile linii de business, creditele aflate în derulare și liniile de credit existentenefiind afectate. Măsura prudențială se referă doar la creditele noi și, în termeni simpli, poate fi tradusă așa, potrivit unor surse din piață: dacă una dintre cele trei bănci (subsidiarele din România ale celor trei bănci austriece) dă credite noi de un milion de euro, totalul depozitelor noi strânse de pe piața locală trebuie să fie de 1,1 milioane de euro.

Ipotecarele se vor baza pe leu

Teoretic, impactul pare să fie minor pe următorii doi ani, deoarece vechile linii de creditare merg în continuare la fel. Pentru 2012 însă, băncile au ajuns deja să se întrebe dacă vom avea într-adevăr o cerere de creditare atât de puternică încât să necesite un efort uriaș de atragere de economisire în lei. După toate probabilitățile, oferta va depăși cererea.

Singurele mișcări pe piața creditelor pentru persoane fizice se vor sesiza pe programul Prima Casă. Vestea bună este că mare parte din plafonul pentru Prima Casă IV le-a fost aprobată deja băncilor din 2011, dar o cerere abruptă de credite exclusiv în euro ar putea determina un deficit de finanțare din partea băncilor.

Pentru 2013, este aproape sigur că finanțarea creditelor ipotecare în euro va deveni inaccesibilă din lipsa fondurilor externe. În schimb, economisirea fiind preponderent în lei, creditele vor trebui, la rândul lor, să se facă în lei, fie că este sau nu vorba de ipotecare.

MFP fără finanțări ieftine

În condițiile unei cereri mai mici decât oferta, soluții se găsesc, cel puţin în ceea ce priveşte creditarea privată. În cazul împrumuturilor  făcute de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pe piața internă, lucrurile se complică. Creditele directe pe care MFP le are în derulare erau contractate de pe piața internă la dobânzi mai mici decât valoarea CDS-urilor României (prima de risc a împrumuturilor statului). În concluzie, MFP nu va mai putea să se împrumute în valută la costuri convenabile de  pe piața internă. Poate că nu întâmplător primele împrumuturi anunțate, în valoare de 4,5 miliarde de lei, sunt de la băncile locale și programate în ianuarie.

În anul 2012 volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 1,9% din PIB, care urmează să fie finanţat în proporţie de circa 50% de pe piaţa internă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în anul 2012, care este în sumă de 52,4 miliarde lei. Pentru 2012, bancherii sunt de părere că se vor găsi soluții: cât timp BNR poate să facă operațiuni tip REPO și există rezervă valutară, finanțările și refinanțările MFP în lei și valută vor merge mai departe. În 2013 însă, impactul deciziei de la Viena asupra capacităților de împrumut ale MFP va fi mult mai mare.

52,4 miliarde de lei
este nivelul refinanţărilor de titluri de stat scadente în anul 2012, pentru portofoliul actual de titluri de stat