Atacul Poloniei la adresa statului de drept pune Europa în conflict cu ea însăși
Uniunea Europeană se confruntă cu o problemă tot mai gravă din cauza Poloniei, o problemă care învrăjbește propriile-i instituții și care dezbină statele membre. Ce se poate face atunci când un stat membru încalcă în mod repetat niște reglementări convenite anterior de organizația celor 27 de state, dar nu arată că ar intenționa să părăsească grupul?
Ani în șir, oficialii Uniunii Europe și liderii statelor membre au încercat să pareze atacurile Poloniei la adresa statului de drept, opiniile sale iliberale în privința unor probleme precum drepturile LGBTQ și libertatea presei sau atacurile la adresa independenței justiției, scrie nytimes.com
Promovând ‘adânca îngrijorare’ – o formulă a UE care nu ilustrează întocmai gravitatea nemulțumirilor semnalate printre multe din statele membre – ei au apelat mai întâi la dialog, apoi la o serie de proceduri legale mai îndelungate, iar acum amenință cu sancțiuni pentru a convinge Polonia să-și schimbe politicile.
Dar Polonia nu și-a manifestat nicio intenție de a da înapoi, iar, în această lună, ea a adoptat o atitudine provocatoare din momentul când principala sa instanță a decretat că, în anumite privințe, Constituția țării are prioritate în fața legislației UE, ea respingând astfel un pilon important al proiectului european.
Nervozitatea a crescut în această săptămână, după ce președinta Comisiei Europene și premierul polonez s-au ciocnit în Parlamentul European. Discuțiile pe tema statului de drept au dominat și reuniunea la nivel înalt a liderilor naționali desfășurată la Bruxelles, joi și vineri, un alt subiect important fiind însă și prețurile la energie.
Oficialii UE afirmă că se confruntă cu o situație fără precedent, respectiv, aceea în care un stat membru contravine în mod direct unui principiu de bază al organizației, și anume, prioritatea legislației UE în fața celei naționale. Unii analiști consideră totodată că s-ar putea ca încăpățânarea Poloniei să reprezinte un pericol mai mare decât Brexitul – o altă criză existențială apărută din momentul când o țară membră, respectiv, Marea Britanie, a hotărât unilateral să părăsească organizația, iar restul țărilor au hotărât să rămână unite.
„În joc este însăși legitimitatea UE. Dacă legislația europeană nu are prioritate în fața celei naționale, atunci la ce mai e bună uniunea?”, a declarat Sophie Pornschlegel, analist principal la Centrul pentru Politică Europeană din Bruxelles.
Marți, în cursul unui schimb dur de replici din Parlamentul European, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a acuzat Parlamentul European că își depășește autoritatea, șantajând Polonia să accepte instrucțiunile comisiei pe tema sancțiunilor. „Dacă doriți să transformați Europa într-un super-stat cu națiuni mai puține, trebuie ca mai întâi să obțineți pentru asta acceptul tuturor statelor și societăților europene”, a declarat el.
Polonia a susținut de multă vreme că Bruxelles-ul dorește să-i îngrădească suveranitatea, impunând politici în sprijinul drepturilor LGBTQ și al altor probleme, care contravin tradițiilor poloneze și voinței alegătorilor.
„Argumentele dvs. nu prea mai țin. Eludați sensul discuției”, a replicat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ea adăugând că executivul UE nu va permite încălcărilor să scape nepedepsite.
Alice Stollmeyer, director executiv la Defend Democraacy (Apărați democrația), o organizație non-profit din Bruxelles, afirmă că organizația are probleme mai grave de rezolvat decât luptele intestine dintre membrii săi. “UE poate fi puternică în măsura în care ea rămâne unită, iar atunci când nu mai e, alții ar exploda de bucurie”, spune ea. “Probabil că Putin urmărește toate astea cu o pungă de floricele în față”.
Oficiali și experți ai Uniunii Europene au avertizat că atacurile repetate, lansate de guvernul naționalist de dreapta al Poloniei, ar putea încuraja și alte guverne să-i urmeze exemplul.
Joi, în cadrul Consiliului European, liderii din Lituania și din Ungaria au ținut partea Poloniei. În Franța, Eric Zemmour, un extremist de drepta și posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale, a cărui popularitate a crescut în ultimele săptămâni, a pledat pentru susținerea Poloniei în “lupta sa pentru propriile libertăți”.
Daniel Kelemen, profesor de studii europene la Universitatea Rutgers, a declarat că atacurile la adresa statului de drept din partea țărilor din UE “s-ar putea înmulți și ar putea ajunge la metastază, ca un cancer. Dacă guvernul polonez poate ignora pur și simplu prioritatea legislației UE, atunci și alte guverne ar putea ignora oricare alt aspect al acestei legislații care, în opinia lor, ar părea inacceptabil”, a spus el.
Didier Reynders, comisarul european al justiției, a calificat verdictul polonez ca fiind o ”provocare directă la adresa ordinii juridice din UE și la adresa bazelor proiectului european”, el promițând să apeleze la și mai multe proceduri judiciare sau sancțiuni financiare pentru a exercita presiuni asupra Poloniei din dorința de a o convinge să renunțe.
Săptămâna aceasta, Morawiecki a declarat că guvernul polonez va desființa instituția disciplinară destinată juriștilor, dar a oferit puține amănunte. Experții în probleme juridice mai spun că un asemenea demers nu va fi suficient pentru a restabili independența justiției din Polonia.
Consiliul European au fost divizați și în privința presiunilor care ar putea fi exercitate asupra Poloniei
Consiliul European, din care fac parte liderii tuturor celor 27 de state din UE, au fost divizați și în privința presiunilor care ar putea fi exercitate asupra Poloniei. Țări precum Olanda sau Belgia au pledat pentru niște acțiuni mai hotărâte, inclusiv prin activarea mecanismului legat de încălcarea statului de drept, dar altele, precum Franța și Germania, au pledat pentru mai mult dialog. La reuniunea de joi, liderii au evitat exprimarea vreunei poziții mai dure, astfel încât situația a rămas aproape neschimbată.
„Franța, Germania și alte țări au nevoie de Polonia și de Ungaria în privința multor altor probleme, cum ar fi Acordul Verde European”, a mai spus dna Pornschlegel, referindu-se la planurile organizației vizând combaterea fenomenului de schimbare a climei.
Alți analiști consideră că acest conflict nu va putea lua sfârșit atâta vreme cât Polonia și Uniunea Europeană au nevoie una de cealaltă. Polonia se situează pe locul al cincilea ca număr al populației și este cea mai mare putere economică dim Europa de Est. Or, Polonia nu are nicio intenție să părăsească Uniunea Europeană – iar fondurile UE care-i sunt destinate reprezintă aproape 4% din venitul național al Poloniei.
Dna Stollmeyer, de la Defend Democracy, speră ca guvernul polonez să dezamorseze această criză, care, în opinia sa, ar fi luat niște proporții neașteptate. “Polonia nici măcar nu a dorit să facă din asta un conflict de nivel european; el era destinat numai publicului din țară”, spune ea.
Potrivit analiștilor, o soluție mai pesimistă ar fi aceea de a aștepta până la viitoarele alegeri din Polonia, programate în 2023, și de a spera că noul guvern va redresa situația. Dar dna Stollmeyer spune că cu cât liderii vor aștepta mai mult, cu atât situația se va agrava.
„Dacă începi să subminezi fundațiile UE și dacă permiți asta pentru prea multă vreme, s-ar putea să provoci prăbușirea construcției”, adaugă ea.
