Atacăm cu tupeu locul I la salarii în Noua Europă

Lefurile cresc mai rapid decât productivitatea sau profitul companiilor Românii s-au bucurat în ultimul an de o creştere de 18% a veniturilor, triplă faţă de media din regiune şi cea mai mare de până acum, la nivel naţional. Potrivit ultimului studiu Paywell, realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), pe un eşantion de 187 de companii, sumele primite lunar de angajaţii români în perioada aprilie 2006-aprilie 2007 au fost cu aproape o cincime mai mari faţă de anul an

Lefurile cresc mai rapid decât productivitatea sau profitul companiilor

Românii s-au bucurat în ultimul an de o creştere de 18% a veniturilor, triplă faţă de media din regiune şi cea mai mare de până acum, la nivel naţional.

Potrivit ultimului studiu Paywell, realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), pe un eşantion de 187 de companii, sumele primite lunar de angajaţii români în perioada aprilie 2006-aprilie 2007 au fost cu aproape o cincime mai mari faţă de anul anterior. Creşterea s-a datorat aderării la Uniunea Europeană, dar şi concurenţei tot mai accentuate dintre companii pe piaţa muncii. „Competiţia, atât cu firmele din afară, cât şi cu cele din România, în a atrage candidaţii cei mai buni este unul dintre motivele care a determinat această creştere accelerată“, spune Corina Irimie, managerul de resurse umane al companiei Microsoft. De altfel, în domeniul IT, în care activează compania, s-a înregistrat în ultimul an cea mai spectaculoasă majorare, de 29%. La nivelul întregii pieţe, un aport important la creşterea salariilor l-a avut şi intrarea în Uniunea Europeană. Pornind de la premisa că veniturile vor creşte de la 1 ianuarie 2007, candidaţii au supralicitat, iar angajatorii, „aflându-se în faţa unei baricade de potenţiali angajaţi care solicitau pachete salariale mai mari decât ar fi avut în buget, au fost obligaţi să accepte aceste măriri“, crede Daniela Necefor, managing partner al companiei de consultanţă Total Business Solutions.

Există voci care consideră că această creştere nu reprezintă, de fapt, decât o aliniere firească la standardele europene. Însă, „în Vest, cât munceşti, atât câştigi, or în România, cel puţin în acest moment, creşterea salarială nu are legătură cu creşterea productivităţii“, după cum afirmă Daniela Necefor.

Premianţii anului 2007 sunt managerii de proiect IT

La nivelul angajaţilor din conducere, salariile au crescut cu circa 15 procente. Cel mai avantajaţi au fost managerii de proiect din companiile specializate în IT, care au primit cu 20% mai mulţi bani decât anul trecut, iar cei mai nefericiţi, directorii de marketing, care au trebuit să se resemneze cu o creştere de doar 12 procente. După cum subliniază Ruxandra Stoian, este de remarcat tendinţa de aliniere a veniturilor obţinute de manageri. Astfel, dacă, în urmă cu patru ani, cel mai bine plătit director din companie (de regulă, cel financiar), câştiga cu peste 50% mai mult decât colegul său de la resurse umane (prin tradiţie, cel mai prost plătit dintre manageri), astăzi, această diferenţă s-a redus la 20 de procente.

Coborând în ierarhie, şi între angajaţii „simpli“, tot cei din domeniul informatic au fost privilegiaţi, programatorii având parte de o creştere a veniturilor de 29%. Cu un bonus de 19% faţă de anul precedent, nici specialiştii în resurse umane nu au avut de ce se plânge. Nu la fel de mulţumiţi au fost însă cei din departamentele de marketing (creştere de 10%), analiza creditelor şi vânzări (13%).

500 de euro pentru primul pas în carieră

În general, indiferent de domeniul în care lucrează, venitul lunar mediu al unui debutant a fost, în perioada analizată de PwC, de 516 euro, al unui specialist, de 976 euro, iar al unui manager, de 3.600 de euro. Pentru comparaţie, în urmă cu un an, un tânăr absolvent câştiga lunar 360 de euro, un specialist, 715, iar un director de departament, 3.000. Astfel, cu o inflaţie de circa cinci procente în perioada analizată şi cu o evoluţie a veniturilor nominale de 23%, salariile românilor au înregistrat o creştere reală de 18%, cea mai mare din ultimii ani. Pentru angajaţii din statele vecine, cifra este de invidiat, având în vedere că în Cehia, în ultimul an, salariile reale nu au crescut decât cu 5,5%, iar în Ungaria, cu 6,6 procente. Mult mai mici sunt diferenţele în interiorul ţării. „Aici, creşterea a fost relativ omogenă, şi se observă începutul unei egalizări a salariilor în regiunile istorice“, remarcă directorul de resurse umane al PricewaterhouseCoopers, Ruxandra Stoian. Totuşi, deşi salariile din Bucureşti au crescut într-un ritm apropiat cu cele din restul ţării (20%, faţă de 18% în Muntenia şi 17% în Moldova), angajaţii din Capitală au în continuare venituri mai mari cu 25-30 de procente.

«Integrarea a dus la o creştere exagerată a salariilor. Toţi candidaţii au supralicitat, pornind de la premisa că veniturile vor creşte odată cu momentul aderării.»
Daniela Necefor, managing partner, TBS

Ce ridică salariile

• Presupunerea angajaţilor că data aderării la Uniunea Europeană va coincide cu alinierea la salariile din statele occidentale şi pretenţiile generate de aceste aşteptări.

• Concurenţa fără precedent de pe piaţa muncii, care i-a obligat pe angajatori să crească nivelul ofertelor salariale, indiferent de bugetul programat în acest sens şi de indicatorii de rentabilitate.

• În special în companiile din sectorul IT&C, care se bazează cel mai mult pe tineri fără experienţă, creşterea remuneraţiilor debutanţilor a produs o undă de şoc, având drept urmare ridicarea nivelului de salarizare pentru toţi angajaţii de pe poziţiile superioare ierarhic.