Oraşul este o destinaţie turistică încă din secolul XIX, iar promenada sa îi datorează numele unui pastor englez şi cumnatului său care au creat, în 1824, o primă alee de pământ, modestă, care a crescut şi a fost înfrumuseţată în deceniile care au urmat.
În 1860, Nisa, până atunci inclusă în regatul Piemont-Sardinia, devine franceză.
În timpul Belle Epoque, Nisa ajunge la apogeul său cu publicul său cosmopolit. Numeroşi aristocraţi şi rentieri frecventează oraşul. Către anul 1880, pe model englez, un cazino cu arhitectură orientală este ridicat pe un ponton deasupra mării.
Începând din anii '20 ai secolului trecut, la Nisa s-a dezvoltat mult turismul, sub impulsul expatriaţilor americani pe Coasta de Azur, precum scriitorul John Dos Passos.
În perioada interbelică, în oraşul mediteraneean au fost construite sute de imobile în stilul Art Déco, aici stabilindu-se numeroşi artişti, muzicieni şi scriitori.
În 1912, românul Henri Negresco a creat cel mai mitic dintre palatele din Nisa. La scurt timp, englezul Henry Ruhl a ridicat un hotel care i-a purtat numele, pe locul actualului hotel Méridien.
În fiecare an, Nisa primeşte circa 4 milioane de vizitatori. Totuşi, oraşul are o rată a şomajului superioară mediei naţionale – 15% în 2013, faţă de media naţională în Franţa, de 10%.
Oraşul are o populaţie de 342.000 de locuitori, ceea ce îl plasează pe locul cinci în Franţa, după Paris, Marsilia, Lyon şi Toulouse. Zona metropolitană Nisa-Coasta de Azur, ce reuneşte 45 de comune, numără însă peste 500.000 de locuitori. AGERPRES
