Imediat dupa atacurile teroriste asupra Statelor Unite, pretul titeiului a explodat la bursele internationale. Intr-o singura zi, cresterea a fost de 20%, evolutie normala daca tinem cont ca autorii atentatului provin din zona Golfului, principalul furnizor mondial de petrol. Ulterior, datele privind scaderea ritmului de crestere a economiei americane in al doilea trimestru al anului in curs si anticiparea diminuarii consumului in SUA dupa atentatul din 11 septembrie au inversat trendul cotatiilor internationale pentru titei. Cheltuielile de consum, care conteaza cu doua treimi la formarea produsului intern brut al SUA, se reduc simtitor. Primele semne sunt date de anularea calatoriilor planificate pentru concedii si reducerea vanzarilor de automobile pe piata americana.
Economia SUA a avut in trimestrul doi o crestere de 0,3%, cea mai mica rata inregistrata din 1993 pana in prezent. Iar pentru perioada urmatoare, majoritatea analistilor prevad o scadere si mai mare. Economia mondiala era caracterizata drept instabila inca de la inceputul anului, insa adancirea recesiunii din SUA, care a fost motorul cresterii mondiale a PIB, i-a facut pe analisti sa-si revizuiasca in sens negativ prognozele.
Studiile realizate la inceputul acestui an anticipau un pret al barilului de petrol de peste 25 dolari. Tendinta lunilor de vara confirma prognozele, pretul osciland intre 25 si 26 de dolari barilul. Apropierea anotimpului rece si rezervele scazute au determinat o usoara apreciere la inceputul lunii august, de pana la 27 USD/baril, pentru ca pe 26 septembrie pretul sa scada la 20,8 USD/baril.
La intrunirea OPEC de saptamana trecuta, cu toata scaderea pretului, s-a luat decizia de a pastra nivelul actual al productiei. Tarile membre au anuntat ca tinta este de a pastra cotatia intre 22 si 28 USD/ baril. Decizia finala vizeaza reducerea productiei cu 500.000 de barili/zi, in cazul in care cotatia va scadea sub 22 USD/baril, timp de zece zile consecutive. Tarile membre OPEC conteaza cu doua treimi la productia mondiala de titei, si de la inceputul acestui an si-au redus deja cantitatea extrasa cu 3,5 milioane barili/zi.
Polonia si Romania sunt marii consumatori zonali
Schimbarile politice si conflictele armate sunt, in mod cert, cele mai puternice forte destabilizatoare pe piata titeiului. Regiunea Marii Caspice, avand rezerve de petrol estimate intre 18 si 35 miliarde de barili (rivalizand cu cele din SUA si Marea Nordului), promite sa fie una dintre cele mai mari zone exportatoare de pe glob, iar Caucazul unul dintre marile centre de tranzit. Principala problema o reprezinta insa transportul. Cea mai scurta ruta ar traversa Iranul, iar o alta varianta ar presupune traversarea Afganistanului si a Pakistanului. Rusia ar vrea ca traseul viitoarei conducte sa treaca prin Cecenia. Deci in viitorul apropiat nu se poate conta pe livrari masive de petrol din aceasta regiune, importanta OPEC pe piata petrolului pastrandu-se neschimbata in urmatorii ani.
Producatorii de petrol anticipeaza o stabilizare a pietei in intervalul 23 – 26 USD/baril. Acesta este considerat un pret bun, atat pentru exportatori, cat si pentru consumatori. Ministrul petrolului din Arabia Saudita, cel mai mare producator din cadrul OPEC, a declarat dupa reuniunea de la Viena ca „nu va fi o recesiune economica la nivel mondial, ci cel mult o incetinire a ritmului de crestere economica”. Insa datele privind starea economica din principalele state industrializate tind sa-l contrazica. Observatorii pietei petrolului considera ca decizia de a mentine productia de petrol la nivelul actual este mai mult de natura politica decat economica. Obiectivul vizat de OPEC, 25 de dolari barilul de petrol, este inferior cotatiilor inregistrate in cursul acestui an, si pentru a-l atinge ar fi fost necesara o recolerare a livrarilor cu cererea aflata in scadere. Masura adoptata de OPEC vine in sprijinul economiei mondiale, aflata oricum intr-o scadere evidenta de viteza.
Institutul american pentru energie anticipeaza pentru deceniul urmator o crestere de pana la 60% a cererii de petrol din partea economiilor in dezvoltare, in special a tarilor din estul Asiei. Pentru statele est-europene se prevede o crestere nesemnificativa la orizontul anului 2020. Consumul de petrol in estul Europei in urmatorul deceniu va creste in medie cu 0,8% pe an, pentru a ajunge la 1,7 milioane de barili/zi in 2020, sub maximul atins in 1979, de 2,1 milioane barili/zi. Cererea in regiune va creste in special in sectorul transporturilor, cu 2,6% pe an, in celelalte sectoare anticipandu-se o scadere. Polonia si Romania sunt cei mai mari consumatori de petrol din regiune. Aproape jumatate din consumul Poloniei este folosit pentru transporturi, pe locul doi situandu-se agricultura. In contrast, sectorul romanesc al transporturilor este mult mai mic, o treime din petrolul consumat in Romania fiind necesar pentru producerea energiei electrice. Previziunile efectuate de mai multe institute si agentii anticipeaza un pret scazut al petrolului pentru urmatorii cinci ani, datorita cresterii productiei tarilor care nu sunt membre OPEC. Pentru anul 2005 pretul unui baril de petrol este anticipat sa se situeze intre 19 si 23 dolari/baril.