Produsele de cofetărie, patiserie sau fast-food sunt printre preferatele românilor, însă comercianţii îşi bat joc deseori de sănătatea oamenilor şi folosesc cu totul alte ingrediente decât spun în mod oficial.
Nu tot ceea ce ne face cu ochiul în cofetării sau patiserii este şi sănătos, atrag atenţia inspectorii de la Protecţia Consumatorilor. În multe controale efectuate, inspectorii au descoperit că brânza folosită de mulţi comercianţi este de fapt un amestec din multă margarină şi ulei de palmier, in sau cânepă. Dincolo de înşelăciune, problema mai mare o reprezintă riscul de îmbolnăvire.
Inspectorii de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor spun că legea nu îi ajută în combaterea acestor probleme şi cer norme mai dure. Spre exemplu, ei nu pot dispune închiderea unei locaţii decât dacă acel comerciant pune în pericol siguranţa alimentară în repetate rânduri. Potrivit datelor ANPC, din 221 de unităţi alimentare verificate în 2018, inspectorii au găsit nereguli la 165 dintre acestea, iar amenzile aplicate s-au ridicat la 750.000 de lei.
Cele mai recente controale pe această temă au avut loc in judetul Olt. “Au fost verificați 13 operatori economici, aplicate 11 sancțiuni din care 9 amenzi în valoare de 22.000 lei și 2 avertismente, pentru deficiențe de informare a consumatorilor și neautorizare unitate. […] Cel care oferă spre vânzare un produs trebuie să ofere consumatorului lista de ingrediente, fără ca acesta să fie dezinformat.”, precizează Protectia Consumatorilor Olt. La laboratoarele de patiserie-cofetărie, fast-food-uri, restaurante şi pizzerii controlate au fost depistate produse etichetate impropriu ca fiind cu brânză, când de fapt era vorba de specialităţi pe bază de adaos de grăsimi vegetale.
Falsurile nu sunt doar la produsele de patiserie sau cofetărie. Românii pot fi păcăliţi chiar şi când cumpără o bucata de brânză. Pentru a demonstra falsitatea brânzei a fost făcut un test simplu, relatează Antena 1. Faţă de o brânză făcută din mult lapte, aşa cum se facela ţară, care îşi păstrează calităţile în timp, bucata de brânză luată din comerţ se transformă într-un praf în mai puţin de cinci minute. Patronul unei băcănii declară că ,,Diferenţa mare este, în primul rând, calitatea laptelui. Acolo se văd diferenţele. Am văzut un kilogram de lapte transformat într-un kilogram de brânză. Imposibil! Imposibil! Doamna Avram care ne face nouă laptele sau domnul Zamfir folosesc între 6 şi 8 litri de lapte pentru un kilogram de brânză.”
Grăsimile hidrogenate care înlocuiesc laptele sunt de fapt cele mai periculoase, ele crescând nivelul colesterolului din organism. Comercianţii le folosesc pentru a prelungi termenul de valabilitate al produselor. Grăsimile hidrogenate se întâlnesc în cantităţi mari în mâncarea de tip fast-food. Dacă la raft lucrurile arată mai bine în ultima perioadă, specialiştii spun că cele mai mari probleme se întâlnesc în restaurante, patiserii şi pieţe, acolo unde mărfurile se vând fără etichete, iar clienţii nu pot verifica ce cumpără cu adevărat.