Vă mai amintiţi cazul Ioanei V., prezentat de Capital acum două luni? Ioana şi fostul ei soţ Marian S. l-au girat, în urmă cu cinci ani, pe şeful şi prietenul lor la acea vreme, Dan M., în vederea accesării unui credit de nevoi personale de 26.000 lei. În prezent, ei au ajuns să fie executaţi pentru creditul pe care Dan nu l-a mai plătit după câţiva ani de la acordare. În ambele cazuri, al Ioanei şi al lui Mihai, executarea se limitează la reţinerea unei treimi din veniturile salariale. Chiar dacă reprezintă o povară greu de suportat pentru cei doi, în special pentru Ioana, care are de plătit şi rate la un credit ipotecar pentru locuinţa în care stă, aceasta este una dintre cele mai blânde forme de executare. Află ce i se poate întâmpla în cel mai rău caz Ioanei în urma dispariţiei executorilor bancari.

Două treimi dintre executorii pleacă din bănci

Până acum, procesul de executare a clienţilor rău-platnici la credite sau a giranţilor era coordonat de executorii bancari, cei care aplicau în mare parte strategia băncii. Corpul executorilor bancari numără în prezent peste 300 de membri activi. Dintre aceştia, circa două treimi (peste 200) ar putea face pasul (sunt eligibili) pentru a fi asimilaţi executorilor judecătoreşti, iar restul vor rămâne în bănci pentru a monitoriza transferul acestui proces. 17 martie e termenul-limită până la care executorii bancari trebuie să îşi depună dosarele la Ministerul Justiţiei pentru a fi asimilaţi de Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti. Un factor important în decizia executorilor bancari pentru această trecere îl reprezintă costurile destul de mari pe care aceştia trebuie să le suporte în primul an – circa 30.000 euro, după calculele celor din branşă.

Costurile cresc şi de zece ori

Evident că aceste costuri se vor regăsi în creşterea cheltuielilor cu noile procese de executare. Dacă până acum cheltuielile de executare erau de maximum 1.000 euro, indiferent de valoarea debitului restant, în viitor costurile pot creşte şi de peste zece ori.  În funcţie de valoarea sumei de recuperat, costurile de executare pot ajunge şi până la 10% din aceasta, iar dacă vorbim de un credit foarte mare, costul poate fi negociat la 1%. Astfel, dacă vorbim de un credit de 100.000 euro, comisionul cu executarea poate ajunge şi la 10.000 euro, adică în creştere de zece ori faţă de prezent. Pe de altă parte, deoarece procedura de executare judecătorească este mai lentă, clienţii executaţi vor avea de suportat costuri mai mari cu penalităţile care se acumulează.

„Fiecare bancă va dori să creeze cu executorii judecătoreşti pe care i-a format un raport bazat pe încredere, dar, mai presus, pe performanţă şi control. Pentru bancă, va fi o creştere a costurilor cu circa 10%, iar clienţii vor suporta comisioane mai mari cu demararea executării şi comisioanele de succes. Executorii bancari sunt premiaţi pentru performanţă. Şi acum, şi cu atât mai mult de mâine. Din acest considerent, ei se pot schimba în rău“, ne-a declarat şeful executorilor dintr-o bancă.

Executarea devine mai dură

„Dacă până acum executorul găsea mai multe bunuri de patrimoniu, eu, ca bancă, puteam să-l opresc de la executarea acestora şi să mă limitez la colectare. Pe executorul judecătoresc nu îl poţi opri. Decât dacă închid dosarul, pentru care trebuie să plătesc un comision. Acum, ei execută strategia băncii, care nu e orientată pe lichidizarea bunurilor. În plus, dacă acum nu am cheltuieli cu executorii pentru înţelegerea amiabilă, de mâine acestea va trebui să fie bonificate. Până în prezent, banca putea cere unui executor intern să aibă o abordare mai umană; celui judecătoresc, nu-i poţi cere“, a adăugat acesta.
Revenind la Ioana, al cărei caz e similar cu al miilor de executaţi de către bănci, ea se poate trezi cu cele mai neplăcute măsuri de executare odată cu preluarea dosarului ei de către un executor judecătoresc. În primul rând, ea e în pericol să-şi piardă, pe termen scurt, toate veniturile salariale. Cum e posibil? Cele două treimi din salariu care îi mai intră în contul curent îşi pierd calitatea de venituri salariale şi pot fi executate în totalitate. Ioanei îi poate fi executat orice bun găsit pe numele ei, indiferent de valoare, din dorinţa executorului de a încasa comisioane.

Riscuri majore după dispariţia executorilor bancari

Cel mai grav lucru pentru Ioana poate fi executarea, în calitate de girant a lui Dan, a locuinţei la care achită regulat ratele, chiar dacă executorul nu va reuşi să recupereze ceva pentru creditorul care l-a angajat. El oricum va trebui plătit pentru operaţiunea de vânzare a locuinţei de către banca ce i-a acordat creditul ipotecar Ioanei. „În urma transformării executorilor bancari, apare o serie de riscuri semnificative. Vorbim de riscul financiar, care presupune costuri mai mari cu executarea, în special pentru clienţi. Pentru bancă, creşterea cheltuielilor de executare se va regăsi în costuri mai mari pentru viitorii clienţi. De asemenea, vorbim de riscul de procedură la executarea silită – executarea poate deveni mult mai dură, mai puţin flexibilă. Se va ajunge mai repede la vânzare, la orice preţ. Înţelegerile de plată, reeşalonările vor pica pe locul doi ca prioritate. Cel mai grav însă este riscul de abuz. Acesta se poate manifesta printr-un exces de zel al executorilor, care vor fi presaţi de diferite grupuri de convenienţă care s-au aciuat pe lângă ei pentru a achiziţiona active la preţuri de nimic“, a conchis expertul în executare al băncii.

30.000 de euro sunt costurile estimative pe care va trebui să le suporte un executor bancar în primul an după transformarea în executor judecătoresc