Toți românii care lucrează la privat sau la stat a parte în aceste zile de patru zile libere cu ocazia Paștelui. Pe lângă prima și a doua zi de Paște, salariații beneficiază de timp liber și în Vinerea Mare, zi care, începând de anul trecut, a devenit liberă. Nu toți salariații se bucură de aceste libere, motiv pentru care ei trebuie recompensați de angajatori.
Potrivit Codului muncii, prima și a doua zi de Paște sunt zile nelucrătoare de sărbătoare legală. Prima și a doua zi de Paște pică în fiecare an duminică și luni, ceea ce înseamnă că perioada liberă are trei zile.
Astfel, în perioada cuprinsă între 26 și 29 aprilie 2019, angajații, fie aceștia lucrători la stat sau în mediul privat, beneficiază de timp liber. În plus, la două zile după încheierea acestei minivacanțe este și 1 mai (Ziua muncii), zi în care, de asemenea, nu se lucrează. Guvernul deja a decis să dea liber bugetarilor pe 30 aprilie 2019, pentru a face legătura între minivacanța de Paște și Ziua Muncii, iar angajatorii privați sunt liberi să procedeze la fel.
Potrivit legii, angajatorii sunt obligați să acorde timp liber salariaților în zilele nelucrătoare de sărbătoare legală, dar există și categorii de angajați care trebuie să se prezinte la muncă chiar și în aceste zile. Este cazul angajaților din unitățile sanitare sau cele de alimentație publică, precum și despre locurile de muncă în care activitatea nu se poate întrerupe din cauza caracterului procesului de producție sau specificul activității.
Dacă salariații sunt nevoiți să lucreze în zile libere, angajatorii sunt obligați să le acorde compensații. Mai exact, pentru munca prestată în zile nelucrătoare, salariații au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă nu pot primi timp liber, salariații au dreptul de a primi un spor de cel puțin 100% din salariul de bază.
În cazul în care angajatorii nu acordă salariaților timp liber în zilele nelucrătoare sau nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
