Transfăgărășan și Transalpina vor fi închise de autorități, ca urmare a venirii sezonului rece, în care circulația auto pe cele mai înalte porțiuni de drum se poate face în condiții meteo deosebit de periculoase.
CNAIR anunță închiderea circulației pe sectoarele de munte de pe DN7C (Transfăgărășan) și DN67C (Transalpina), începând cu data de 20 octombrie 2020.
Astfel, circulația rutieră va fi închisă pentru toate categoriile de autovehicule pe următoarele sectoare:
Porțiunile de drum închise
– DN 7C între km 104+000 ( Piscu Negru ) şi km 130+800 (Cabana Bâlea Cascada );
– DN 67C – între km 34+800 (Rânca) şi km 79+200 (Curpat).
Potrivit CNAIR, măsura închiderii circulației rutiere pe aceste sectoare de drum a fost luată pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere fenomenele meteorologice imprevizibile ce pot apărea în orice moment în aceste zone.
Şoşeaua Tranfăgărășan se află pe Drumul Naţional 7C (152 km) ce leagă Transilvania de Muntenia, traversând cel mai înalt lanţ muntos din România, Munţii Făgăraş, pe o distanţă de aproximativ 92 km. prin judeţele Argeş şi Sibiu. Şoşeaua ajunge la altitudinea maximă de 2042 metri la Bâlea Lac.
Drumul este închis pe o porţiune de 27 kilometri timp de 8 luni din an, iarna şi primăvara, din cauza pericolului de avalanşe, căderi de stânci, alunecări de teren ş.a.
Transalpina are punctul cel mai înalt la 2,145 m
Transalpina este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii.
Șoseaua străbate patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o „șosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).
Unele surse susțin că drumul a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile de istorie este trecut sub denumirea de ”coridorul IV strategic roman”.