Proiectul conform căruia vehiculele care produc zgomot de peste 95 dB(A) vor putea circula în Capitală doar între orele 8.00 – 21.59 va permite eliminarea „vârfurilor de gălăgie” pe timpul nopții, a declarat marți consilierul general Gabriel Rău (USR).

Limita de 95 de decibeli, similară cu cea generată de un picamăr

În cadrul unei şedinţe de dezbatere publică organizată la PMB, Gabriel Rău, iniţiator al proiectului, a explicat că limita de 95 de decibeli este similară celei generate de spargerea asfaltului cu picamerul.

„Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră poluarea fonică al doilea factor cauzator de afecţiuni, imediat după poluarea atmosferică. (…) Acest proiect este pentru a proteja populaţia noaptea şi se aplică autovehiculelor care depăşesc 95 de decibeli, un prag similar cu a sparge asfaltul cu picamerul. (…) Controlul se va realiza în baza acţiunilor de control mixte, RAR împreună cu Brigada Rutieră, pentru că în acest moment doar Brigada Rutieră poate să oprească un vehicul în mişcare şi doar RAR are inspectori tehnici autorizaţi (…) Nu spun că acest proiect o să facă linişte în Bucureşti, dar va scoate vârfurile de gălăgie din timpul nopţii, din trafic. Asta urmăreşte acest proiect: ca la două dimineaţa, o motocicletă care poate porni alarmele în parcare să nu mai facă acest lucru”, a declarat acesta.

Valentin Ciobanu, consilier tehnic, a spus că tot mai multe autorităţi naţionale sau regionale impun limitări privind zgomotul, fie pentru anumite perioade ale anului, fie în anumite intervale orare sau chiar permanent. El spune că cea mai frecventă limitare de zgomot este de 95 de decibeli, valabilă în Austria, Germania sau California. Ciobanu a menţionat că proiectul prevede un termen de 120 de zile în care nu se vor aplica sancţiuni, iar cei care vor dori să verifice zgomotul emis de autovehicul vor putea realiza o măsurare voluntară, pentru a vedea dacă se încadrează în cei 95 de decibeli.

„Acele eşapamente care sunt omologate pentru stradă se încadrează. E o limită generoasă: 95 de decibeli înseamnă zgomotul picamerului. (…) Acum un an şi jumătate Asociaţia motoADN a făcut măsurători şi a găsit motociclete cu eşapamente modificate care nu se încadrau. În acest moment, modificările neomologate sunt sancţionate. Problema este de a avea pârghia de a-i sancţiona pe cei care au modificări neomologate nevizibile şi care depăşesc 95 de decibeli. (…) Măsurarea zgomotului, conform acestui standard, se face la turaţia indicată de constructor, cu un sonometru calibrat, legat de un turometru care măsoară turaţia (…), deci nu supraturând motorul, iar valoarea măsurată nu trebuie să depăşească 95 de decibeli în trei măsurători consecutive care se mediază”, a explicat acesta.

Motocicliștii respectă legea

Răzvan Pavel, reprezentant al Asociaţiei motoADN, a spus că foarte mulţi motociclişti respectă normele în vigoare, dar unii „aleg să facă mai mult zgomot”, sperând că acest lucru le va aduce o mai mare siguranţă în trafic. El a menţionat însă că în urmă că un an asociaţia a realizat un studiu împreună cu Universitatea Politehnică Bucureşti pentru a analiza valoarea zgomotului produs de o motocicletă şi modul în care acesta este perceput într-o maşină din trafic.

„Cei care fac zgomot spun că zgomotul mare al tobelor îţi salvează viaţa. Faptul că o motocicletă, oricât de zgomotoasă ar fi – am avut inclusiv nişte motociclete super-zgomotoase, care depăşeau orice standard în vigoare – inclusiv acelea nu se puteau auzi în maşină. Mai ales dacă maşina are şi o muzică dată la nivel relativ mic (…) dacă mai punem la socoteală şi faptul că poţi să ai un copil, doi, trei care mai ţipă sau vorbesc prin maşină, deja este imposibil să auzi. Deci, cumva, această scuză a unor motociclişti, că zgomotul le salvează viaţa, este falsă. (…) Au existat cazuri în Europa în care lipsa de măsuri, de reglementări a dus practic la interzicerea totală a accesului motocicletelor în unele zone. Nu vrem să ajungem acolo. Pentru a evita astfel de lucruri este nevoie să facem cumva nişte paşi mici, astfel încât să îi protejăm pe cei pe lângă care trecem în fiecare zi”, a spus Pavel.

Preşedintele Clubului Militarilor Motociclişti Green Knights România 1, Marius Ciucanu, a declarat la rândul său că motoarele celor care respectă legea provoacă un zgomot de aproximativ 90 de decibeli.

„Doar un motor supraturat depăşeşte această limită şi nu numai în Bucureşti, şi pe DN, care la momentul acesta s-a transformat într-o pistă moto. Ideea e că aceşti paşi care trebuie făcuţi pentru a diminua zgomotul în Capitală trebuie făcuţi raţional, să ţinem cont şi de cerinţele locuitorilor din Bucureşti, dar să nu fim prea restrictivi. Un motor care are o turaţie normală la 4.000 de ture şi scoate un zgomot de 90 de decibeli în momentul în care e ambalat, e clar că va trece peste această limită. Poate omul se grăbeşte la un moment dat. Adică, să nu dăm într-o extremă care să interzică oamenilor, care poate vin de la serviciu, poate au probleme importante şi să îi pedepsim pentru o încălcare de genul acesta”, a explicat acesta.

Zogomotul excesiv, dăunător pentru sănătate

Bogdan Sabo, consilier tehnic, a declarat că efectele zgomotului asupra sănătăţii cetăţenilor nu sunt explicate atât de mult pe cât ar trebui. El este de părere că ar fi necesare campanii de informare în acest sens. Totodată, a atras atenţia asupra faptului că factorii de poluare atmosferică sau fonică reduc speranţa de viaţă a populaţiei din mediul urban.

„Zgomotul generează disconfort, tulburări de somn, funcţionare cognitivă afectată şi, mai ales, şi cel mai grav, boli cardiovasculare. Din păcate, noi, ca ţară, şi în general regiunea de est a Europei, suntem afectaţi din ce în ce mai mult de bolile de inimă. O cauză principală a mortalităţii în rândul românilor sunt aceste boli cardio-vasculare. De trei ori mai mulţi oameni mor din cauza acestor boli decât cei care sunt afectaţi de cancer. Este cunoscut faptul că de la un anumit prag al nivelului de zgomot auzul poate fi afectat temporar sau pot fi cauzate daune permanente, ireversibile. Consider că prin această iniţiativă a PMB putem în sfârşit să aplicăm măsuri concrete, cel puţin pe timpul nopţii, în momentul în care cetăţenii au nevoie de odihnă”, a precizat el.

Bernhard Andrei, reprezentant al Direcţiei de Mediu din Primăria Bucureşti, a declarat că, potrivit reglementărilor europene şi naţionale, autorităţile locale trebuie să realizeze hărţi de zgomot, iar în baza acestora să adopte planuri de acţiune pentru reducerea zgomotului.

„În urma realizării hărţilor s-a constat că sursa cea mai mare de emisie este traficul rutier. La fel ca în cazul poluării atmosferice, traficul rutier este principala sursă cauzatoare. (…) Pentru a eficientiza măsurile de reducere a zgomotului deja prevăzute în planul de acţiune care a fost aprobat anul trecut la nivelul CGMB considerăm că este o măsură care poate să reducă zgomotul pe timpul nopţii, care este de fapt cel mai deranjant şi care produce tulburări importante”, a spus reprezentantul PMB.