Potrivit ultimelor date de nivel macroeconomic ale Băncii Naţionale, balanţa de plăţi a avut în primul trimestru al anului un deficit de cont curent de 0,7 miliarde euro, cu 82,1% mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. De asemenea, deficitul balanţei comerciale a fost de 1,33 miliarde euro, cu 67,2% mai puţin decât anul trecut, când acest indicator se situa peste 4 miliarde de euro.

Voinea: „O ajustare severă”

Potrivit lui Liviu Voinea de la Grupul de Economie Aplicată, „aceste cifre indică o ajustare firească, după o perioadă de creştere a economiei din ultimii ani”. El atrage, însă, atenţia asupra faptului că scădere nu este una lentă, ci o frână bruscă.

„Ceea ce se întâmplă acum este foarte asemănător cu cazul portughez. Economia Portugaliei a avut o perioadă de efervescenţă, după care în 2001 s-a oprit brusc. În apogeul perioadei de creştere a atins un maxim pe care nu l-a mai atins nici în ziua de azi. Mai ales cu criza actuală, spectrul depăşirii acelui maxim este şi mai îndepărtat. Un caz poate mai aproape de noi este experienţa baltică. O creştere fundamentată mai mult pe investiţiile suedeze, iar acum o frână la fel de bruscă. Acolo avem însă nişte scăderi mult mai mari. În concluzie, aceste cifre indică o ajustare severă. Dincolo de aceste cifre, evoluţii mai brutale se pot observa şi la cursul valutar sau la scăderile comenzilor din economie”, a precizat Voinea pentru CAPITAL Online.

Şerbănescu: „Acum avem dimensiunea reală a economiei”

Analistul Ilie Şerbănescu apreciază că „o asemenea ajustare de 80% este cel mai clar exemplu că această economie nu este o economie în adevăratul sens al cuvântului, ci o joacă, o glumă. Ce să mai vorbim despre o economie matură? Ce economie matură aţi văzut în care deficitul acesta să se ducă în jos cu 80%?”.

Cu toate acestea, Şerbănescu apreciază că asemenea scăderi sunt necesare, pentru a da o dimensiune reală a economiei. „Acest lucru dovedeşte clar cât de ireală era creşterea de acum câteva luni. Nu se baza pe nimic concret”, consideră el.

Dincolo de aceste aspecte, restrângerea deficitului balanţei comerciale este o veste îmbucurătoare, aceste de ieşiri de capital având o pondere mai restrânsă în PIB.

O comparaţie cu Turcia

Singura comparaţie din regiune cu economia românească este Turcia. Acolo, evoluţiile din ultimele decenii au fost sinusoidale, cu atingeri frecvente de minimuri şi maximuri. Orice creştere a fost fabuloasă, iar orice scădere a fost drastică. Cu toate acestea, economia turcă a avansat, ajungând să fie una competitivă şi modernizată.

Ilie Şerbănescu crede că o asemenea comparaţie nu este potrivită deoarece „în Turcia oamenii chiar muncesc, iar rezultatele muncii lor se văd chiar în productivitate. La noi nu se produce, la noi se importă. Am avut o creştere bazată pe capital străin, acum când pieţele occidentale au scăzut, tot capitalul străin a dezarticulat economia. Şi iată cât de rapid…”, a menţionat analistul.

Cifrele BNR

Deficitul contului curent a fost finanţat integral prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România (faţă de 42,8% în trimestrul I 2008), care au totalizat 1,45 miliarde euro, în scădere cu 14%.

Din totalul investiţiilor aferente primelor 3 luni, participaţiile la capital au reprezentat 50,8%, creditele intra-grup 39,9% şi profitul reinvestit 9,3%, se arată într-un comunicat al BNR.

La finele lunii februarie, investiţiile străine directe au fost de 1,37 miliarde euro, în creştere cu 38% faţă de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare din 2008, de 995 milioane euro.