Deşi nu recunosc oficial, mai multe bănci au oprit creditarea pentru persoane fizice şi juridice. Cele care mai dau totuşi împrumuturi preferă leii şi cer garanţii duble clienţilor lor.
„La şase-opt săptămâni după falimentul băncii americane Lehman Brothers, piaţa bancară din estul Europei s-a închis efectiv pentru orice tip de business“, a declarat, pentru Reuters, Thomas Mirow, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Chiar dacă nu întru totul de acord cu preşedintele BERD, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus în conferinţa de prezentare a raportului despre ţintirea inflaţiei că băncile s-au grăbit să acorde un volum cåt mai mare de credite înainte de octombrie, data intrării în vigoare a normelor BNR, „iar apoi au frånat brusc şi au dat cu capul în parbriz“. Isărescu nu crede însă că instituţiile de credit vor renunţa la ideea de a mai acorda împrumuturi, chiar dacă vede acum o puternică temperare a creditului în valută. „Nu pentru că ar fi un mare succes al nostru. Dar a venit situaţia internaţională şi l-a temperat şi îl va tempera în continuare extrem de puternic“, spune Isărescu.
Unele bănci străine ar putea chiar să îşi reducă expunerile pe piaţa locală, fără să mai înnoiască liniile de credit acordate filialelor locale după ajungerea la scadenţă. Totuşi, scenariul unor retrageri bruşte de capital din domeniul bancar romånesc este total exclusă de BNR, deoarece contractele de finanţare dintre băncile locale şi băncile-mamă nu prevăd condiţii de rambursare anticipată. Totalul creditelor contractate de băncile romåneşti de la cele din străinătate sunt în jur de 20 de miliarde de euro.
Isărescu spune că BNR a încercat prin reducerea rezervelor minime obligatorii la lei să stimuleze creditarea în monedă naţională, pentru a contracara reducerea finanţărilor în valută. De asemenea, guvernatorul spune că în această perioadă are loc un proces de ajustare, care se va solda probabil cu migrarea băncilor de la creditarea în valută la cea în lei, pentru că o stopare a creditării ar însemna pentru bănci ieşirea din business.
Credite la mai puţin de jumătate din capacitate
Totuşi, foarte multe persoane au primit drept răspuns la solicitările lor doar afirmaţia: „Anul acesta nu mai dăm nici un fel de credite“. De obicei, un astfel de răspuns îl dau băncile care pånă nu demult erau extrem de agresive în promovarea creditării, iar acum sunt îngrijorate de condiţiile financiare internaţionale şi de scumpirea resurselor. Băncile mari, în general principalii trei jucători din sistem, acordă în continuare împrumuturi, deşi volumul acestora s-a redus cu 50% sau chiar 60% faţă de perioada anterioară. Preferă însă să ofere împrumuturi în monedă naţională şi aleg clienţii cu mai multă grijă. În plus, garanţiile solicitate clienţilor sunt foarte mari. De exemplu, pentru un credit de 25.000 de euro se pot cere chiar două ipoteci, pe două imobile sau pentru un imobil şi un teren.
Cauzele care au dus la această situaţie sunt chiar efectele indirecte ale crizei financiare internaţionale asupra Romåniei, aşa cum au fost ele definte de BNR: volatilitatea mult mai mare a cursului de schimb, scumpirea creditului în valută, diminuarea liniilor de credit obţinute de băncile de aici de la băncile-mamă şi chiar majorarea transferurilor şi a repatrierilor de profit ale companiilor care activează în Romånia către ţările de origine.
Incertitudinile se extind şi pentru 2009
Despre felul în care va evolua creditul în lei şi valută discuţiile sunt încă aprinse, statul oferindu-se să găsească surse alternative de finanţare. Totuşi, bancherii sunt extrem de zgårciţi în declaraţii, spunånd că aceasta este perioada de reevaluare a întregii activităţi prezente şi viitoare, iar incertitudinile legate de evoluţia crizei financiare şi implicit a creditelor sunt foarte mari. Preşedintele consiliului de administraţie al Unicredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu, îndrăzneşte să previzioneze doar un ritm de creştere de 15% al creditării în 2009 (mult sub media de 50% din acest an) şi probabilitatea ca împrumuturile să se orienteze mai mult către moneda naţională. Preşedintele ING Bank, Mişu Negriţoiu, crede că topul băncilor după active va cunoaşte modificări din cauza strategiilor de creditare pe care le va aplica fiecare bancă.
