Românii au sume cu 17,8% mai mici în contul lor personal de Pilon II din cauza nerespectării L411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat iar impactul la nivelul Pilonului II, respectiv contribuţii nevirate, este de 1,9 miliarde de euro, susţine Crăciun.
Acesta a afirmat marţi, într-o conferinţă de specialitate, că reducerea contribuţiei virate către Pilonul II de la 5,1% în 2017 la 3,75% în 2018 echivalează cu o scădere a contribuţiilor individuale cu 12% pentru participanţii care nu au beneficiat de creşteri salariale în 2018.
Totuşi, datorită creşterilor salariale din economie, mai ales în sectorul bugetar, şi a numărului noilor-intraţi, contribuţiile totale virate în 2018 (estimare APAPR) la Pilonul II sunt cu circa 8,5% peste nivelul din 2017.
Potrivit acestuia, o cotă de 4,25% ar fi avut un impact neutru.
Potrivit preşedintelui APAPR, fondurile de pensii private, Pilon II şi Pilon III, au active nete cumulate de peste 10,4 miliarde de euro. Peste 90% din aceste active sunt investite în economia românească. Fondurile de pensii deţin în prezent circa 18% din titlurile de stat ale României, respectiv circa 7% din datoria publică a ţării. La Bursa de Valori de la Bucureşti fondurile de pensii deţin 1,7 miliarde de euro, circa 20% din acţiunile liber tranzacţionate, asigurând aproximativ 15% din lichiditate. Conform lui Radu Crăciun, continuarea dezvoltării Pilonului II este esenţială pentru promovarea BVB la statutul de piaţă emergentă.
Radu Crăciun a afirmat că peste tot în UE fondurile de pensii private joacă un rol important în finanţarea pe termen lung a creşterii economice şi crearea de locuri de muncă. Statele europene care au un sector de pensii private bine dezvoltat tind să aibă şi pieţe de capital mai puternice. Investiţiile fondurilor de pensii în acţiuni listate variază între 15% în Germania şi până la
aproape 40% în ţări precum Franţa, Olanda şi Finlanda. În România procentul este de circa 20%. AGERPRES
