Armenia a anunțat oficial marți, 19 iulie, că îşi va retrage trupele din regiunea Nagorno-Karabah până în septembrie, după războiul început încă din 2020.

Informația a fost confirmată de un oficial armean de rang înalt de la Erevan, capitala acestei țări. Astfel, până în toamnă, toţi soldaţii dislocaţi în regiunea Nagorno-Karabah, un teritoriu disputat cu Azerbaidjan, vor fi retrași.

Au anunțat oficial. Își retrag trupele până în septembrie

Cele două ţări caucaziene s-au luptat într-un război de şase săptămâni în anul 2020 pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă care, susţinută de Erevan, s-a separat de Azerbaidjan în anii 1990.

Astfel, un acord de încetare a focului intermediat de Rusia a pus capăt ciocnirilor, care au provocat moartea a peste 6.500 de oameni. Erevan a cedat multe teritorii regimului de la Baku în schimb, iar Moscova a desfăşurat o forţă de menţinere a păcii.

”Unităţile forţelor armate armene s-au întors în Armenia de la semnarea încetării focului. Procesul este finalizat în curând şi se va încheia în septembrie”, a anunţat, marţi, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian.

Cu toate acestea, forţele separatiste armene care se află încă în zonă ”vor rămâne acolo”, a mai spus oficialul pentru agenţia de presă de stat Armenpress.

El a mai susţinut că armata rusă desfăşurată în Nagorno-Karabah ”garantează” securitatea armenilor care locuiesc în această regiune.

Preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a criticat Armenia, vineri, pentru că a durat prea mult să-şi retragă forţele din Nagorno-Karabah. Baku şi Erevan au început un proces rezervat de normalizare. Miniştrii lor de Externe s-au întâlnit în weekend în Georgia pentru primele negocieri directe de la sfârşitul războiului din 2020.

De asmenea, preşedintele Azerbaidjanului, Aliyev, şi premierul armean, Nikol Pashinian, s-au întâlnit de două ori la Bruxelles în ultimele luni, ca parte a medierii Uniunii Europene. Cei doi lideri urmează să aibă o altă întrevedere în iulie sau august, potrivit Bruxelles-ului.

În schimb, de la sfârşitul războiului, situaţia în privinţa regiunii Nagorno-Karabah rămâne tensionată. Mai multe incidente mortale au avut loc la graniţă, în care au fost implicate forţele armene şi azere.

Acordul care a pus capăt luptei a declanşat şi o criză politică în Armenia, în contextul în care mai multe partide de opoziţie au cerut demisia lui Nikol Pashinian, pe care îl acuză că a făcut prea multe concesii la Baku.

Întâlnire importantă avută acum câteva zile

Miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului au avut acum câteva zile primele discuții bilaterale de la războiul din 2020 privind statutul regiunii disputate Nagorno-Karabah. Discuțiile, care au durat trei ore, au avut loc în capitala georgiană, Tbilisi, au declarat oficialii la 16 iulie, deși au fost publicate puține detalii despre chestiuni specifice.

Ministerul armean de Externe a precizat într-o declarație că ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan și omologul azer, Ceyhun Bayramov, „au discutat o gamă largă de probleme legate de normalizarea relațiilor dintre cele două țări”.

„În acest sens, părțile au discutat despre progresele înregistrate în îndeplinirea angajamentelor anterioare și au făcut un schimb de opinii cu privire la posibilele măsuri viitoare.”

În declarație se precizează că Mirzoyan a reiterat poziția părții armene potrivit căreia o soluție politică la conflictul din Nagorno-Karabah este importantă pentru aducerea unei păci stabile și durabile în regiune.