"În România deja exista semne ale viitorului foarte apropiat, în industriile de vârf – precum tehnologia informaţională (TI) – dar şi în domeniile tradiţionale, precum agricultura. Ofertele viitoare de locuri de muncă vor fi strict legate de tendinţele care schimba lumea de azi. Majoritatea estimărilor actuale ne arată că peste 10% dintre locurile de muncă actuale vor fi automatizate în următorul deceniu. Până în 2030, 800 de milioane de locuri de muncă vor fi desfiinţate din cauza automatizării, arată un studiu recent al McKinsey Global Institute. Multe altele se vor transforma, mai lent sau radical: 65% dintre locurile de muncă ale viitorului vor fi diferite de cele de astăzi, susţine raportul Forumului Economic Mondial (FEM): 'Viitorul locurilor de muncă'", se arată în Ghidul Meseriilor Viitorului, lansat luni de INACO, ONG care consideră că sistemul de orientare şcolară şi de orientare profesională din România nu informează suficient tinerii şi nu formează elevii pentru schimbările perspectivei structurii forţei de muncă.  

Astfel, pornind de la cele mai noi şi importante evenimente, informaţii şi rapoarte, ghidul vrea să înfăţişeze tinerilor direcţiile actuale din tehnologie şi economie care restructurează de pe acum piaţa muncii. 

"Prezentarea este schiţa lumii de peste doar câţiva ani, în care orice tânăr îşi va căuta un loc de muncă într-un context uman, tehnologic, industrial şi comercial schimbat în bună măsură faţă de cel în care trăim acum. Ne vor înlocui roboţii? În unele activităţi, în bună măsură, credem că da. Se vor genera în schimb alte locuri de muncă", spun autorii ghidului. 

În diferite industrii, roboţii de diferite categorii au preluat aproape integral procesul de producţie de la oameni – în cea mai mare fabrica de aer condiţionat industrial din lume din China, 800 de roboţi au înlocuit 24.000 de lucrători, la Midea. 

De asemenea, armatele devin din ce în ce mai robotizate şi tehnologizate. Roboţii militari inteligenţi sunt prezenţi deja pe câmpurile de luptă – Statele Unite, China şi Israelul fiind lideri mondiali în folosirea lor pe teren. 

"Tot mai multe voci la nivel mondial cheamă statele să reglementeze printr-o legislaţie internaţională producţia de roboţi militari autonomi la nivelul ONU, fără să se ajungă încă la un acord global", se menţionează în lucrare. 

În agricultură, au fost introduse tractoarele/combinele autonome, fără şofer, supravegheate de un singur operator care coordonează de la un computer zeci de maşini agricole pe câmp. 

Asemenea tractoare sunt deja folosite în România la muncile agricole în Banat, Bucovina sau în Insula mare a Brăilei. În plus, fermele mari investesc mult în construcţia de roboţi care culeg fructele: căpşune, cireşe, portocale etc. 

"În viitorul apropiat, înlocuirea de către roboţi a oamenilor în acţiunile care cer repetitivitate, efort fizic, risc, precizie deosebită va fi aproape totală. Fermierii, aşa cum îi ştim acum, vor deveni amintire peste câţiva ani. Dronele în agricultură pot supraveghea, dar şi erbicida, stropi cu îngrăşăminte etc. suprafeţe uriaşe de teren. Ce va face fermierul? Va coordona maşinile şi va da comenzi de pe un calculator dronei pentru lucrări agricole diverse, care se bazează pe datele strânse tot de drona care a analizat aerian terenul, pentru a calcula cât îngrăşământ sau erbicide îi trebuie fiecărui metru pătrat de teren. Roboţii pot supraveghea permanent şi diferitele efective de animale din zootehnie, autoalimentarea cu energie facându-se cu panouri solare", se spune în ghid. 

Roboţii ameninţă chiar şi profesia de avocat. În avocatură sunt programe software oferite de Kira Systems – Machine Learning Contract Search, Review and Analysis cu soluţii care reduc timpul de documentare cu 60%, incluzând scanarea documentelor şi identificarea celor mai relevante argumente. 

Totodată, roboţii au înlocuit omul în lumea submarină, în parcările marilor oraşe, în firmele de securitate. Prototipuri funcţionale de roboţi chirurgi au apărut în octombrie 2017. 

"Dispare meseria de chelner? Nu chiar. Dar au apărut deja reţelele de roboţi multifuncţionali în restaurante complet automatizate, fără chelneri sau bucătari. Poliţişti roboţi? Poliţistul-robot va înlocui curând agenţii. În 2017, în Marea Britanie a fost făcută prima arestare în baza recunoaşterii faciale realizate de roboţi. Tot în 2017, în Dubai, a apărut primul ofiţer de poliţie robot care patrulează în punctele turistice pentru sporirea siguranţei. Guvernul din EAU intenţionează ca 25% dintre ofiţerii de poliţie să fie roboţi până în 2030. Taxi-dronă este un serviciu operaţional în acest an, tot în Dubai", explică autorii. 

Potrivit sursei citate, cei mai mari producători în lume de roboţi industriali sunt: Japonia, UE, KUKA (cu acţionariat majoritar chinezesc), iar programatorii şi designerii de roboţi pentru toate domeniile de activitate sunt deja la mare căutare. 

"Industria auto foloseşte în prezent aproape jumătate din roboţii industriali activi din SUA şi o treime în lume, fiind de departe cea mai puternic robotizată industrie. Un român în industria auto produce trei maşini pe an, faţă de 16 cât produce un spaniol datorită robotizării'', se mai spune în lucrare. 

Numărul de roboţi industriali funcţionali în lume a ajuns anul acesta la 2,323 milioane şi se estimează că va fi de 3,053 milioane în 2020. 

Astfel, conform ultimelor rapoarte ale Federaţiei Internaţionale de Robotică, 1,7 milioane de roboţi industriali vor fi introduşi în activitate până în 2020. Creşterea anuală a numărului de roboţi industriali va fi de circa 15% pe an. 

Numărul roboţilor neindustriali – de serviciu: agricoli, medicali, personali etc. va fi şi el, precizează INACO, în creştere până în 2020, cu cifre cuprinse între 20 şi 25% pe an. 

La nivel mondial, funcţionau 74 de roboţi industriali la 10.000 angajaţi. În topul ţărilor cu cei mai mulţi roboţi industriali funcţionali la fiecare 10.000 angajaţi primul loc este ocupat de Coreea de Sud (631), urmată de Singapore (488), Germania (309), Japonia (303), Suedia (223), Danemarca (211), SUA (189), Italia (185), Belgia (184) şi Taiwan (177). 

În acest top, România se afla pe locul 37 din 44 de ţări analizate, cu doar 15 roboţi la 10.000 angajaţi, de două ori mai puţin decât Polonia, de patru ori mai puţin decât în Ungaria şi de opt ori mai puţin decât media UE (118 roboţi la 10.000 angajaţi).