Lucrurile au evoluat si in ultimul timp au aparut asa-numitele sisteme colective de finantare, in care ti se promite cumpararea unui autoturism sau a unei case fara avans, giranti sau garantii salariale, prin simpla plata a unor rate lunare pe o anume perioada. Logic, pentru o astfel de achizitie iti trebuie in primul rand o finantare, care este asigurata de firma ce promoveaza sistemul. Insa de aici nu trebuie inteles in nici un caz ca societatea cu pricina se apuca sa finanteze cumpararea de bunuri intocmai unei banci. Ea nu face altceva decat sa aduca in aceeasi incapere un numar de persoane care isi doresc sa intre cat mai repede in posesia unei case sau a unui automobil.
Pentru ca sistemul sa functioneze, fiecare grup astfel format trebuie sa aiba un numar minim de persoane. Cu cat bunul care urmeaza a fi achizitionat este mai valoros, cu atat numarul membrilor din grup trebuie sa fie mai mare, si asta pentru a face contributia accesibila cat mai multor persoane. Valoarea bunului se imparte apoi la numarul de membri ai unui astfel de grup si va rezulta rata lunara pe care fiecare persoana trebuie sa o plateasca. Spre exemplu, daca grupul este format din 500 de persoane care vor sa cumpere un apartament in valoare de 500 de milioane de lei, fiecare va plati lunar o rata de un milion de lei. Asta inseamna ca, lunar, intregul grup va putea cumpara cate un apartament.
Dar cui ii va reveni acesta? Firma care intermediaza intregul sistem organizeaza lunar fie o extragere prin care este desemnat posesorul apartamentului, fie o licitatie la care, in functie de numarul de rate platite si numarul de rate pe care le poate achita in avans, este desemnat un castigator. Contributia fiecarui membru se indexeaza lunar in functie de cursul leu-dolar, si la ea trebuie adaugat si comisionul firmei care intermediaza sistemul si care este, in general, intre 15 si 20% din valoarea intregului contract (0,2-0,3% lunar). In plus, inainte de intrarea in sistem mai trebuie platita si o taxa de inscriere, care este de 2% tot din valoarea totala a contractului.
De obicei, grupurile astfel formate si contributiile membrilor asigura achizitia mai multor bunuri lunar. Cu cat esti mai vechi in sistem, cu atat ai dreptul sa participi la mai multe astfel de extrageri sau licitatii. Poti avea norocul sa intri in posesia bunului respectiv dupa plata primei rate sau poti astepta ani intregi. Contractul pentru achizitia unui autoturism se intinde, de obicei, pe o perioada de minimum cinci ani, iar pentru un apartament, pe 10-12 ani. Sa presupunem totusi ca ai intrat in posesia autoturismului dorit inainte de terminarea contractului. Asta nu va insemna automat iesirea din sistem. Vei continua sa platesti in acelasi ritm ratele ramase (la unele societati acestea nu se mai indexeaza in functie de cursul valutar), si in plus va trebui sa achiti o asigurare de risc financiar pentru suma ramasa de platit.
Daca ai intrat in sistem si vrei sa te retragi, nu iti poti recupera ratele platite decat la sfarsitul contractului. Poti insa sa il vinzi unei alte persoane care face sau nu parte din sistem. Ce se intampla insa in momentul in care un numar de membri dintr-un grup nu mai reusesc sa isi plateasca contributiile lunare? Sa zicem ca ati platit pentru un autoturism vreme de trei ani si, la un moment dat, grupul nu mai poate sustine achizitionarea de noi masini. Firma va incerca sa ii suplineasca pe cei care nu mai pot plati cu noi membri intrati in sistem. Asta daca se mai gasesc doritori.
Specialistii din Ministerului Finantelor au indoieli in privinta unor astfel de scheme. Ele nu sunt ilegale, dar trebuie multa atentie inainte de a hotari participarea la o astfel de schema colectiva de finantare. Forma de prezentare a ofertelor firmelor care au initiat sistemul si in Romania este din ce in ce mai sofisticata si mai atragatoare. Mai mult, nici creatorii acestor sisteme nu mai seamana cu cei care au pornit jocurile piramidale la inceputul anilor ‘90. Un sediu luxos, o prezentare elevata, sustinuta de un tip imbracat la patru ace nu ofera nici o garantie a bonitatii sistemului.
Daca se va dovedi in timp ca aceste scheme nu stau in picioare, alte zeci de mii de pagubiti se vor alatura sutelor de mii de naivi ramasi cu buza umflata in urma jocurilor piramidale.     

Ce trebuie sa stiti ca sa nu fiti o victima

· Indiferent de castigurile care vi se promit, porniti de la ideea ca pentru a multiplica o suma de bani trebuie sa ii investiti in ceva. Orice joc care nu investeste banii nu este altceva decat o inselatorie.
· Verificati daca firma care va propune sa participati la un astfel de sistem este autorizata pentru a desfasura astfel de activitati sau daca exista reclamatii impotriva acesteia.
· Verificati cifra de afaceri a firmei si eventualele investitii pe care aceasta le face in tara.
· Exista cazuri in care pentru a da credibilitate unor astfel de sisteme, va sunt prezentate personalitati care le lauda. Acesta nu este un argument pentru a va plasa banii intr-un astfel de joc. De cele mai multe ori, personalitatile care lauda jocul respectiv nici macar nu participa la el.
· Inainte sa va plasati banii intr-un astfel de sistem, incercati sa va convingeti ca el este viabil si in situatii de criza, cum ar fi scaderea numarului de participanti.
· Puneti-va intrebarea daca va puteti recupera banii in situatia in care sistemul nu functioneaza si daca aveti cu adevarat garantii contractuale credibile in acest sens.

Jocurile piramidale au lasat in urma peste 400.000 de pagubiti.Initiatorii schemelor de intrajutorare zburda si acum in libertate

Jocurile de intrajutorare si mirajul imbogatirii rapide i-au lasat pe multi romani fara bani. Pentru initiatorii acestor scheme piramidale, veniturile au fost fabuloase, de sute de miliarde de lei. Peste 400.000 de oameni au luat teapa. In perioada 1992-1994 jocurile piramidale au inceput sa cada precum piesele de domino. Prabusirea jocurilor a atras valuri de proteste. A condus la procese dintre cele mai spectaculoase in istoria justitiei romane. Insa majoritatea proceselor au fost amanate sine die. Pana s-a ajuns la prescrierea faptelor savarsite. Vezi cazul Stoica. Impedimentul il constituie imposibilitatea citarii partilor pagubitilor. Potrivit Codului de procedura penala, citatiile trebuie trimise prin posta. Si cum judecatoriile stau cam prost cu banii, procesele se tot lungesc, riscand ca persoanele care au pagubit sute de mii de buzunare sa nu raspunda penal. Astfel, daca de patronul Caritas s-a mai vorbit prin presa, de ceilalti initiatori ai escrocheriilor de tip piramida nu se mai stie nimic.
1991. S-a infiintat, la Cluj, jocul de intrajutorare Caritas si a functionat pana in 1994. Initiatorul, Ioan Stoica, promitea in baza unui contract ca va restitui deponentului, intr-o luna, de opt ori mai mult decat a depus la joc. A lasat in urma 250.000 de pagubiti, prejudiciul creat fiind de peste 740 miliarde de lei. in prezent, Ioan Stoica este in libertate. A executat doar pedeapsa de un an si sase luni de inchisoare pentru fals intelectual, in perioada 1995-1996. Pentru restul acuzatiilor, de inselaciune si bancruta frauduloasa, Stoica n-a platit si nici nu va plati, dupa cum stau lucrurile in prezent. Tribunalul din Bihor a decis, anul trecut, prescrierea faptelor savarsite de fostul patron al Caritas. Parchetul a facut recurs la Curtea de Apel Oradea, in prezent acest proces aflandu-se pe rol.
1992. Se infiinteaza la Bucuresti jocul piramidal in lei si in valuta Mondoprosper, initiat de Gheorghe Popilean. El oferea dobanzi de 10% pe luna sau 210% pe an, persoanelor care depuneau bani la societatea Mondoprosper. in perioada 1992-1994, Popilean a obtinut ilegal 1,8 milioane de dolari, 446.247 mii lei si 1,56 milioane forinti. 10.000 de persoane au ramas cu buza umflata. De abia in 1996 Popilean a fost condamnat la trei ani de inchisoare. A stat la racoare doar un an. in prezent este judecat in stare de libertate.r
1992. Firma Management Capital Services (MCS Holding), patronata de cateva persoane din Elvetia si Germania, se angaja printr-un contract sa dea o dobanda de 17% pe an la sumele depuse de catre romanii care doreau sa-si inmulteasca veniturile. Dupa ce au aspirat din Romania patru milioane de marci si peste 380.000 de dolari, reprezentantii firmei au disparut din Romania cu banii, lasand in urma peste 2.000 de pagubiti.r
1993. A inceput la Pitesti derularea jocului Megacaritas; initiatori Tiberiu Iordache si Dumitru Badoi. Regulamentul jocului prevedea ca pentru 60.000 de lei depusi sa se returneze o suma de 25 de ori mai mare, in 100 de zile, adica 1,5 milioane lei. Prejudiciul stabilit in instanta, in 1994, a fost de 753 milioane lei, peste 12.500 de persoane fiind pagubite.r
1993. La Focsani, Corneliu Gerald Gorduna, impreuna cu Nicolae Craciun si Sorin Isac, organizeaza jocul de intrajutorare Gerald. intre 1993 si 1994 au fost inselate 5.000 de persoane cu suma totala de 25 miliarde lei. r
1993. incepe derularea unui alt joc piramidal, Novo Caritas, initiat de Cristian Vaduva mai intai la Pitesti, dupa care repede isi deschde filiale in mai toata tara. Din cei 146.000 de participanti, numai 16.000 au ramas nepagubiti. Suma stransa din acest circuit s-a ridicat la peste zece miliarde lei.tr
r
Estul, cuprins de mirajul imbogatirii rapider
r
Dupa 1990, sistemele de imbogatire rapida au luat amploare si in alte state din Europa. In special saracia, lipsa de cultura economica alaturata catorva informatii false despre sistemele de inmultire a banilor practicate in tari cu experienta democratica au facut ca jocurile piramidale sa aiba un succes nebun, de aici si numarul mare de victime ramase in urma prabusirii sistemelor. In Bulgaria, de pilda, colapsul a sase jocuri piramidale a adus prejudicii de peste 22 milioane de dolari. Ancheta efectuata de parlamentul Bulgariei a scos la iveala rolul bancii centrale in proliferarea acestor jocuri de tip piramidal, prin neimplicarea acestei institutii in controlarea activitatilor bancare ilegale ale acestor scheme. Daca in Bulgaria demonstratiile in strada ale pagubitilor nu i-au induplecat pe oficialii bulgari sa ia vreo decizie, in Albania, guvernul a trecut la inghetarea fondurilor depuse in bancile de stat de catre initiatorii schemelor piramida. Este vorba de peste 255 milioane de dolari, bani proveniti numai din jocul Sude din Albania (unul dintre cele mai populare sisteme piramidale, asemanatoare cu jocul Caritas din Romania). In opinia ministrului albanez de finante, jocurile piramidale au atras in Albania, in 1997, circa 1,2 miliarde de dolari, aproape cat jumatate din produsul intern brut.r
Prabusirea jocurilor de intrajutorare ce s-a lasat cu sute de mii de victime in mai toate tarile aflate in tranzitie nu i-a lasat indiferenti pe cei care au traditie si legi ce permit desfasurarea acestor scheme. De exemplu, guvernul olandez a cerut scoaterea jocurilor de tip piramidal in afara legii. In Olanda functionau 60 de scheme de acest tip, jocuri in care au fost investite circa 210 milioane de dolari.