Publicația dw.ro a realizat o analiză referitoare la vaccinurile anti-covid. Sursa citată vorbește despre scopul principal al serului, dar și despre modul în care acesta acționează și se păstrează în itmp.

În ceea ce privește explicația pentru un vaccin ineficient, oamenii spun că în momentul în care se infectează cu noul coronavirus și manifestă simptome caracteristice, deși sunt vaccinați complet, atunci vaccinul anti-covid nu își face treaba.

Analiza realiaztă de dw.ro arată că vaccinurile nu au eșuat, sursa citată precizând că afirmaţia frecvent întâlnită în mediile de socializare că vaccinurile ineficiente dovedesc eşecul sau eficienţa scăzută a vaccinurilor este falsă.

Pe de altă parte, o altă formulare corectă este faptul că până acum, niciun vaccin împotriva coronavirusului nu oferă o protecţie de 100% împotriva acestui virus.

Mai exact, potrivit sstatisticii Institututlui Robert Koch (RKI), organismul central al guvernului federal pentru monitorizarea maladiilor contagioase, eficienţa vaccinurilor în grupa de vârstă 18-59 de ani a fost în ultimele nouă luni de 83 la sută şi de 82 la sută în cazul celor cu vârste peste 60 de ani.

În ceea ce privește protecţia împotriva unei îngrijiri medicale la secţia de terapie intensivă este de 95 la sută, respectiv de 93 la sută, pe când rotecţia oferită de vaccin este influenţată şi de factorul timp.

Ce este un vaccin ineficient

„Aici nu există persoane care să fie vaccinate de mai bine de un an. De aceea nu putem spune exact cât timp se menţine protecţia împotriva infectării”, a declarat pentru DW Christine Falk, preşedinta Societăţii Germane pentru Imunologie (DGfI). Totuşi, se ştie între timp că anticorpii se împuţinează întrucâtva, după şase până la nouă luni.

„Pe mine asta nu m-ar nelinişti, dacă nu ar exista varianta Delta, fiindcă această variantă a coronavirusului este considerabil mai contagioasă decât variantele de până acum”, a explicat Falk.

La rândul său, prof. Christine Falk este convinsă de eficienţa vaccinurilor. „Dacă imunitatea creată de vaccin prin anticorpi nu rămâne intactă în faţa antigenului Spike, atunci virusul poate străpunge această linie de apărare, poate ajunge într-o celulă şi poate provoca o infecţie în cavitatea nazală sau în gât”, a declarat ea.

Pe de altă parte, un alt subiect discutat este eficiența vaccinului anti-covid în timp. Sursa citată prezintă raportul săptămânal al RKI, publicat pe 7 octombrie, potrivit căruia doar 0,56 la sută din cele 67.661 de cazuri de vaccinare ineficientă identificate începând din 7 februarie în Germania au avut nevoie de îngrijiri medicale la secţia ATI.

În ceea ce privește rata mortalităţii la pacienţi cu vaccin probabil ineficient este de 1,06 la sută. Spre comparaţie, în cazul primului val al pandemiei, când în Germania încă nu existau vaccinuri împotriva coronavirusului, mortalitatea estimată de RKI – deci procentajul celor care au decedat de Covid din numărul total de îmbolnăviţi de Covid – este de aproximativ 6,2 la sută.

Nevaccinații, un pericol pentru vaccinați?

Raportul RKI mai arată că „între cele 722 de cazuri totale de îmbolnăvire de Covid şi de deces ca urmare a acestei îmbolnăviri, în ciuda vaccinării complete, 75 la sută din pacienţi aveau 80 de ani sau chiar mai mult. Aceasta oglindeşte riscul de deces în general mai ridicat pentru această grupă de vârstă, independent de eficienţa vaccinurilor.”

Totodată, sursa citată mai arată că numărul vaccinurilor ineficiente a crescut. Mai exact, în cazul grupei de vârstă 18 – 59 de ani, în săptămâna 27.09 – 3.10 s-au adăugat 8224 de noi cazuri de vaccin ineficient. Procentajul prezumtivelor vaccinări ineficiente în rândul cazurilor de îmbolnăvire de Covid cu manifestarea simptomelor a crescut astfel la 7,2 la sută, dacă se ţine cont de întreg intervalul de timp de când a debutat campania de vaccinare în Germania.

Pe de altă parte, dacă se iau în considerare doar ultimele patru săptămâni dinaintea datei de 3 octombrie, acest procentaj este cu mult mai mare, de 28,4 la sută. Procentajul pacienţilor vaccinaţi din această grupă de vârstă şi care totuşi au ajuns la ATI pentru îngrijiri este de 2,2 la sută de la începutul anului, şi în medie de 7,7 la sută în cele patru săptămâni dinaintea datei de 3 octombrie.

Raportul RKI arată și situația din țăi precum Marea Britanie, în cazul celor vaccinați cu două doze și a celor nevaccinați. Potrivit RKI, această creştere a vaccinărilor ineficiente „era de aşteptat, fiindcă se vaccinează tot mai mulţi oameni şi SARS-CoV-2 se răspândeşte iarăşi mai mult în prezent. Din această cauză creşte probabilitatea ca o persoană vaccinată complet să intre în contact cu virusul”, se arată în raportul săptămânal al institutului.

Au apărut mai multe întrebări referitoare la impactul nevaccinaților asupra vaccinărilor ineficiente. Sursa citată arată că comportamentul persoanelor nevaccinate nu afectează aceast lucru, însă are urmări grave asupra evoluţiei pandemiei şi a gradului de împovărare a sistemelor naţionale de sănătate.

„Potrivit raportului săptămânal al RKI, aproape exclusiv cei cu vârste de peste 60 de ani şi care sunt nevaccinaţi necesită o internare în spital”, a declarat Falk. „Iar cei foarte puţini care sunt vaccinaţi, dar care totuşi ajung la spital, sunt de asemenea preponderent din grupa de vârstă de peste 60 de ani”, a adăugat ea.

Totodată, aceasta a mai menționat că dacă numărul infectărilor va creşte în decursul toamnei, mai ales cei nevaccinaţi se vor îmbolnăvi. Dar şi cei vaccinaţi s-ar putea infecta mai uşor, avertizează Falk, „fiindcă în rândul populaţiei circulă mai mulţi viruşi.”
Cămin de bătrâni din Bavaria.

Locul cu cele mai multe vaccinuri ”ineficiente”

Cele mai multe vaccinuri ineficiente au fost înregistrate în căminele de bătrâni, însă acest lucru nu înseamnă că se poate întâmpla peste tot. Mai exact, sursa citată aarată că protecţia oferită de vaccin nu se modifică la toţi oamenii la fel, fiindcă acest fenomen are loc din mai multe motive. Factori importanţi sunt vârsta, comorbidităţile, intervalul de timp dintre vaccinări şi chiar serul vaccinului.

Mai ales oamenii mai în vârstă sau foarte vârstnici, precum şi pacienţii bolnavi de cancer sau care au beneficiat de transplant de organe manifestă o scădere accelerată a protecţiei oferite de vaccin, în comparaţie cu alte grupe de persoane.

Tocmai din acest motiv, ele trebuie să se vaccineze în continuare. De menționat este faptul că distanţa dintre primul şi al doilea vaccin poate de asemenea influenţa eficienţa vaccinării. Un exemplu este Israelul, unde majoritatea populaţiei a fost vaccinată cu serul produs de BioNTech/Pfizer, al doilea vaccin s-a făcut la distanţă de numai 21 de zile de primul.

Pe de altă parte, Falk a explicat însă că „efectul de memorie este la BioNTech mai bun după 42 de zile decât după 21. Al doilea vaccin este foarte important pentru formarea unei memorii imunologice, fiindcă funcţia de protecţie se bazează pe această memorie.”

Aceasta a mai adăugat că intervale de timp mai mari sunt mai bune pentru efectul de protecţie, „adică şase săptămâni în loc de trei în cazul BioNTech sau 12 în loc de şase în cazul AstraZeneca”.