Conform unui anunț făcut de ONU, tratatul internaţional care interzice armele nucleare a fost ratificat de a 50-a ţară. Acest lucru permite intrarea în vigoare peste 90 de zile a acestui text pe care promotorii săi îl consideră istoric.
Deşi tratatul nu a fost semnat de principalii deţinători ai armei atomice, militanţii pro-abolire speră că intrarea sa în vigoare va fi mai mult decât simbolică, este scris pe lalibre.be
Hondurasul a devenit a 50-a ţară care a ratificat tratatul, număr de la care textul intră în vigoare.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a sărbătorit evenimentul. E „culminarea unei mişcări mondiale pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor umanitare catastrofale ale oricărei folosiri a armelor nucleare”, potrivit unui comunicat al purtătorului său de cuvânt.
„Aceasta reprezintă un angajament important pentru eliminarea totală a armelor nucleare, care rămâne cea mai înaltă prioritate a Naţiunilor Unite în materie de dezarmare”, adaugă comunicatul.
Istoric
Organizaţii neguvernamentale au salutat de asemenea evenimentul, în special Campania internaţională pentru abolirea armelor nucleare (ICAN). Acest ONG, care a obţinut premiul Nobel pentru pace pentru rolul său în elaborarea tratatului, a salutat un progres „istoric”.
„Astăzi, este o victorie pentru omenire şi promisiunea unui viitor mai sigur”, a declarat într-un comunicat Peter Maurer, preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii (CICR).
Tratatul pentru interzicerea armelor nucleare interzice utilizarea, dezvoltarea, producerea, testele, staţionarea, stocarea si ameninţarea cu folosirea unor asemenea arme. El a fost aprobat de Adunarea generală a Naţiunilor Unite în iulie 2017 cu sprijinul a 122 de ţări. El a fost de acum semnat de 84 de ţări.
Printre cele care l-au ratificat recent figurează Nigeria, Malaysia, Irlanda, Malta, Tuvalu. După a 50-a ratificare, de către Honduras, tratatul urmează să intre în vigoare pe 22 ianuarie 2021, a anunţat ONU.
Dar principalele ţări care posedă arma nucleară, printre care Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China şi Rusia, nu l-au semnat.
Militanţi pro-abolire speră că ratificarea va avea acelaşi impact ca tratatele internaţionale precedente care interzic minele terestre şi muniţia cu dispersie: să stigmatizeze deţinerea şi utilizarea de arme nucleare, ceea ce ar putea duce la o schimbare de comportament, chiar din partea ţărilor nesemnatare.
Descurajare
Statele dotate cu arme nucleare susţin că arsenalele lor servesc descurajării şi se declară ataşate Tratatului de neproliferare, care urmăreşte să împiedice diseminarea armelor nucleare în alte ţări.
„Prea mulţi oameni acceptă armele nucleare drept componente inevitabile ale arhitecturii internaţionale de securitate”, a spus Peter Maurer.
„Tratatul de interzicere a armelor nucleare ne permite să ne imaginăm o lume eliberată de aceste arme inumane ca un scop ce poate fi atins”, a adăugat el.
Potrivit ICAN, „ne putem aştepta de la companii să înceteze să producă arme nucleare şi ca instituţiile financiare să înceteze să investească în firme care produc arme nucleare”.
Directoarea excutivă a ICAN, Beatrice Fihn, a salutat „un nou capitol spre dezarmarea nucleară”. „Decenii de activism au realizat ceea ce mulţi considerau imposibil: armele nucleare sunt interzise”, a declarat ea.
„Cu acest succes, am făcut un pas important spre obiectivul nostru al unei lumi fără arme atomice”, a scris pe Twitter cancelarul conservator austriac Sebastian Kurz, amintind „rolul decisiv” al ţării sale alături de alte naţiuni pentru apărarea acestui text.
Simbolic
Această etapă, deocamdată extrem de simbolică, se înscrie în contextul unor puternice tensiuni legate de problema dezarmării.
Tratatul privind forţele nucleare intermediare (FNI) semnat în 1987 între Washington şi Moscova, care a dus la distrugerea a circa 2.700 de rachete cu o rază de acţiune de 500 până la 5.500 de kilometri, este de facto mort din 2019, spre marea revoltă a europenilor. Preşedintele Donald Trump a retras Statele Unite din tratat după ce a acuzat Rusia că nu-l respectă.
De atunci, tratatul americano-rus New Start încheiat în 2010, care expiră la începutul lui 2021, este considerat ultimul acord nuclear intrat în vigoare, ţinând arsenalele celor două ţări sub nivelurile lor de vârf din timpul Războiului Rece.
Cele două ţări s-au înţeles de curând pe principiul unei prelungiri cu un an, timp pentru a rezolva problemele de fond.