Una dintre cele mai cunoscute companii din România, Blue Air, pare să fi fost „îngropată” cu bună ştiinţă. Iată informaţii noi referitoare la modul în care au dispărut banii din companie.
Raport uluitor prezentat joi, 6 aprilie, cu privire la situația financiară a companiei Blue Air!
S-a aflat cum s-au scurs, de fapt, banii din companie, în loc să fie folosiţi pentru redresarea operatorului aerian care avea deja restanțe fiscale de zeci de milioane de lei, pe lângă cele 336 de milioane de lei reprezentând obligații de plată ce au rezultat după ce a primit ajutor din partea statului.
Metoda prin care a fost „îngropată” compania Blue Air
Raportul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a fost consultat de către jurnaliştii de la Gândul, iar concluziile indică faptul că milioane de euro s-au scurs în alte conturi ale acționarului principal, într-o mișcare de capital care a afectat Blue Air.
În acest mod, aproape 6,5 milioane de euro ar fi dispărut în puţin peste un an de zile.
„În luna mai 2013, firma Airline Management Solutions – înființată în 15 aprilie 2013, cu un capital social de 100 de lei – a câștigat licitația pentru preluarea operatorului aerian low-cost Blue Air (la acea dată Bata Sky Imobiliare, în faliment), printr-o tranzație în sumă de 30 de milioane de euro.
Conform articolelor de la acea vreme, suma de 30 milioane de euro a inclus prețul de pornire al licitației, de 1,5 milioane euro (6 milioane de lei), iar diferența de peste 28 milioane de euro o reprezintau obligațiile de plată. Datoriile Blue Air erau de 260 milioane de lei.
Tranzacția viza preluarea fondului de comerț, care include brandul Blue Air, know-how-ul și platforma de vânzare, nu și activele companiei, iar licitația a pornit de la 6 milioane de lei. Printre obligațiile cumpărătorului se numărau plata datoriilor legate de activitatea curentă și onorarea zborurilor deja contractate. De exemplu, 24 de milioane de euro reprezintă contravaloarea biletelor plătite în avans de către 276.000 de pasageri.
La 17 aprilie 2013, acționarii erau patru persoane fizice din București, respectiv Teodor Cristian Rada, fost pilot Blue Air (33%), Marius Mihail Puiu (33%), Tudor-Zamfir Constantinescu (17%) și Luciana Păunescu (17%)”, notează Gândul.
Peste șase ani şi ceva mai târziu, în 30 septembrie 2019, structura acționariatului era Teodor Cristian Rada (90%) și Zeitfracht Luftfart Holding GmbH (10%), iar un an mai târziu, la 30 septembrie 2020, Teodor Cristian Rada deținea 99,999988%, iar Mihai Cătălin Rada, 0,000012%.
Sume plătite de Blue Air către Teodor Cristian Rada, pe care societatea nu şi le putea permite
„În 29 martie 2019, Teodor Cristian Rada a notificat BAA (în care deținea 90%) în legătură cu utilizarea gratuită și ilegală, începând din decembrie 2017, a proprietății intelectuale care îi aparținea chiar lui asupra domeniul flyblueair.com, utilizat pentru emiterea biletelor și pentru crearea de conturi social media, fără aprobarea sa scrisă sau verbală, și amenința cu măsuri legale împotriva societății în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, în 60 de zile.
Prin urmare, arată analiza AAAS, în 4 iulie 2019, Blue Air (deținută în proporție de 90% de Teodor Cristian Rada) și Teodor Cristian Rada încheie un contract de închiriere pentru utilizarea mărcii și a domeniului flyblueair.com.
De remarcat este că, la data încheierii acestui contract, domeniul nu era încă înregistrat la instituțiile abilitate pentru protecția proprietății intelectuale conform legislației europene (EUIPO) și nici a celei române (OSIM)”, mai indică sursa citată.
Conform Raportului Administratorului Concordatar KPMG, numai între ianuarie 2021 și martie 2022 au fost facturate sume ce reprezentau dreptul de folosință a mărcii în valoare de 6.498.620 de euro.
„Într-o perioadă fără precedent în economie, care a afectat grav transportul aerian și pentru care Guvernul a intervenit prin acordarea unui ajutor sub forma garanției de stat, prioritățile societății s-au îndreptat în primul rând către fostul acționar, care deținea controlul societății, prin plata unei sume de 3,24 milioane de euro.
De asemenea, transformarea creanțelor rezultate din facturarea unor servicii la un preț nerenegociat au creat premisele revenirii lui Teodor Cristian Rada în acționariatul societății, prin conversia de acțiuni a acestor creanțe și majorarea capitalului în anul 2021”, se arată în raportul AAAS.
Vezi aici mai multe detalii despre acest caz.