Cei cinci operatori de spaţii mari din retailul românesc – Carrefour, Kaufland Cora, real şi Auchan-, au deschis, în ultimii 11 ani, 136 de hipermarketuri, care cumulează afaceri de peste 3,5 miliarde de euro. Singurul judeţ din ţară care nu are niciun hipermarket este Călăraşi.
Peste 30.000 de angajaţi lucrează în hipermarketurile din România, care ocupă o suprafaţă de peste 600.000 de metri pătraţi. Deşi au deschis, în medie, 12 hipermarketuri pe an, cei cinci jucători din piaţă au ocolit judeţele Călăraşi (1.055 lei/lună salariu mediu net) şi, până de curând, și Teleorman (1.112 lei/lună) – aici s-a deschis de mai puțin de o lună un magazin Kaufland.
Cele mai multe hipermarketuri au fost deschise în judeţele Ilfov (20), Cluj (8), Argeş (7), Constanţa şi Timiş (câte 6 în fiecare).
De semenea, în afară de Capitală, în țară au mai rămas doar patru județe cu vad comercial bun unde retailerii se grăbesc să-și infigă steagul – Prahova (1.318lei/lună), Dâmboviţa (1.120 lei/lună), Vâlcea (1.253lei/lună) şi Dolj (1.309 lei/lună)
”Situate în mod convenabil în proximitatea unor zone în mod tradițional puternice din punct de vedere al comerțului modern, acestea ar putea oferi nu doar spații de desfacere, dar și un management eficient al lanţului de aprovizionare (prin distanțele reduse față de Craiova, respectiv București)”, explică Adrian Comăneci (foto), manager al firmei de consultanţă Contrast Management-Consulting.
|n România existau, anul trecut, aproximativ 75 de metri pătrați de spațiu de retail modern la 1.000 de locuitori, de 3,5 ori mai puțin decât media spațiului de retail modern din țări precum Polonia, Cehia, Ungaria, Austria sau Germania. Şi chiar dacă nimeni nu se mai aşteaptă să vadă prea curând ratele consistente de creştere din perioada 2003–2008, perspectivele rămân, deci, încurajatoare.
Până în 2020, retailul ar urma să crească până la 26 de miliarde de euro, adică un plus de aproape două treimi faţă de 16 miliarde de euro nivelul actual, arată un studiu al Oxford Economics, citat într-un raport al firmei de consultanţă Contrast Management-Consulting.
Țara noastră oferă în continuare un potenţial bun de dezvoltare pentru reţelele de comerţ modern, în special pentru cele internaţionale. Iată care crede Adrian Comăneci, manager la Contrast Management-Consulting, ca sunt principalii factori care determină această atractivitate:
• Potenţialul de extindere geografică a retail-ului – stocul de spaţii moderne la mia de locuitori era în 2011 de aprox 75 mp, de 3,5 ori mai mic decât media ţărilor cu o piaţă de retail matură.
• Costurile de extindere au ajuns la nivele atractive care oferă potenţialul unui randament bun pe termen mediu şi lung – ca urmare a reducerii preţurilor la proprietăţile imobiliare, la materiale de construcţii şi chiar la mărfuri.
• Gradul de consolidare a comerţului modern este încă redus în comparaţie cu pieţele mature (~ cota de piaţă a primilor 5 jucători este de 33% vs medie de 50-60% în pieţe mature), iar comerţul tradiţional în scădere oferă o bună oportunitate de a câştiga cotă de piaţă cu costuri mult mai mici decât în cazul unor pieţe puternic consolidate.
• Nu în ultimul rând, perspectivele încă bune de creştere ale puterii de cumpărare şi ale consumului pe termen mediu şi lung. Diverse studii internaţionale văd România ca având printre cele mai bune perspective de creştere economică, în regiunea Europei de Sud-Est. Bineînţeles, materializarea acestor perspective depinde de evoluţia de ansamblu a economiilor din zona UE.
”Ţinând cont de aceste lucruri, în mod paradoxal, această perioadă oferă o conjunctură favorabilă, o fereastră de oportunitate, de care companiile de retail trebuie să profite”, afirmă Adrian Comăneci. Din punctul lui de vedere, retailerii ar trebui să-și continue expansiunea, în special în zone în care gradul de penetrare a comerţului modern este sub medie, iar puterea de cumpărare oferă perspective bune de dezvoltare. El mai recomandă și dezvoltarea portofoliilor de produse proprii ”astfel încât acestea să ofere o alternativă eficientă de achiziţii pentru clienţii care au bugete de cumpărare reduse. Totodată produsele proprii pot juca un rol important în fidelizarea anumitor categorii de clienţi”.
Magazinele tradiţionale, de tip alimentară şi chioşc, domină comerţul local ca număr de unităţi, cu un total de circa 74.000, în timp ce comerţul modern (cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount) numără în jur de 900 de spaţii.