Reducerile fiscale aplicate de Guvernul României şi efectele crizei din Grecia asupra zonei şi Europei în general au făcut obiectul emisiunii Capital Tv, realizată de Claudiu Şerban la B1Tv.
Diminuarea taxelor a avut în primă fază un impact pozitiv asupra bugetului, astfel că în luna iunie colectările din TVA au crescut faţă de mai, a arătat consultantul fiscal Dragoş Pătroi, în cadrul emisiunii.
Acesta a semnalat însă că există şi "o parte care se vede mai puţin". Astfel, Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală conferă prerogative mărite instituţiilor de control. Din acest motiv, contribuabilii observă cu satisfacţie că au de plătit mai puţin la stat, dar din cauza legilor neclare riscă să fie acuzaţi de interpretare abuzivă.
Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova & Bulgaria, a confirmat existenţa acestei probleme, a neclarităţii şi incoerenţei din legislaţie.
"Poate veni un control în urma căruia se decide că totul e bine, apoi vine altul şi constată altceva", a declarat Lazăr.
"De câte ori a fost adoptată o măsură fiscal negândită şi peste noapte, am avut de suportat consecinţe. În 2010 se ajunsese la 36% contrabandă, am fost nevoiţi să dăm oameni afară", a menţionat reprezentantul companiei producătoare de ţigări.
Legi incoerente
Gilda Lazăr a amintit că în următorii ani au fost luate unele decizii, printre care declararea contrabandei ca subiect de securitate naţională, ulterior a intervenit şi modificarea accizelor, măsură aplicată cu devansări – "accizele la tutun creşteau în iunie, devansat pentru aprilie". Lazăr a oferit câteva date care arată amploarea fenomenului: "La Bălţi pachetul de ţigări costă 3,5 lei, aici preţul este de 15 lei, iar contrabandistul îl vinde cu 9 lei, deci face un profit mai mult decât dublu. La un TIR câştigul se cifrează între 1 şi 1,5 milioane de euro".
Oficialul JTI crede că România are nevoie de o strategie coerentă în domeniul fiscal, cu "calendare de crestere pe termen lung".
Şi Nawaf Salameh, proprietarul Alexandrion Grup, a afirmat, la rândul său, că "în România taxele nu au o logică" şi că se face o mare greşeală prin faptul că se acordă atenţie numai consumului, fără încurajarea producţiei. "Dacă nu poţi da salarii mari, scade taxele, foarte bine, dar trebuie făcut ceva şi la producţie. Cheamă firmele şi întreabă-le ce problem au, cum pot fi sprijinite prin intermediul fiscalităţii să producă mai mult", a spus proprietarul grupului fabricant de băuturi alcoolice.
El a prezentat şi un efect oarecum comic al unei măsuri de relaxare. "Pregătisem un parteneriat cu nişte producători de sucuri, să fabricăm cocktailuri, dar scăderea TVA-ului la halba de bere ne-a schimbat planurile". Salameh a arătat că e greu să concurezi berea într-un oraş ca Bucureşti, unde potrivit unor studii ,consumul este de 133 litri pe an pe cap de locuitor, cifră mare comparativ cu Berlinul, de exemplu, unde se consumă numai 118 litri.
Pericolul grec
"Grecia este un exemplu de ce se poate întâmpla într-o ţară unde se iau decizii politice comuniste, în lipsa unei viziuni consecvente, pe termen lung", a spus Gilda Lazăr.
"Aşa se poate întâmpla în orice ţară unde Guvernul ia astfel de decizii pe care toată lumea le va plăti la un moment dat. Sunt bucuroasă că voi plăti mai mult la magazin, dar când văd că în acelaşi timp cresc ajutoarele sociale, salariul minim, pensile, apar pensii noi, mă gândesc şi la scadenţă. Irlanda a fost aproape de ce e Grecia azi, dar printr-un program de austeritate şi-a revenit. De asemenea, Spania şi Portugalia îşi revin", a adăugat oficialul JTI.
În opinia lui Dragoş Pătroi, Grecia reprezintă "dovada pe viu a imposibilităţii dezvoltării unei ţări prin îndatorare". Consultantul fiscal consider însă că nu poate exista comparaţie cu România, ţară cu datorie mult mai mică, de sub 40% din PIB.
Nawaf Salameh a semnalat că grecii au făcut şi greşeli de ordin macroeconomic, mutând unele capacităţi de producţie în afara ţării. Proprietarul Alexandrion Grup a arătat că există o diferenţă majoră faţă de situaţia de la noi.
"Grecul refuză să plătească taxele, dar cere pensie. A apărut o ruptură între clasa politică şi populaţie. În România factorul politic s-a separat de cel economic, nu observăm o scădere a consumului când izbucneşte un scandal politic", a spus Salameh.