Nu este necesar sa studiezi cu atentie foarte multe sondaje de audienta pentru a intelege ca Televiziunea Romana traverseaza o criza de popularitate, cel putin in Bucuresti. Schimbarile din varful institutiei, cele care s-au facut anul trecut (in inconfundabilul stil romanesc: scandal, injuraturi etc.) n-au rezolvat mare lucru in privinta calitatii programelor. Acestea au continuat sa piarda audienta. In luna septembrie ‘98, in Bucuresti, canalul TVR1 avea o cota de piata de 15,2%, cu 1,9 procente mai putin decat in luna august. Dar scaderea nu s-a oprit aici. Studiul de audienta pus la dispozitie de catre compania AGB Data Research indica pentru TVR1, in luna februarie a.c., o cota de piata de 10,6%. Pentru un post tv, pierderea in decurs de cinci luni a 4,6 procente din cota de piata reprezinta, daca nu o catastrofa, pentru ca nimeni din TVR nu si-a dat demisia sau nu si-a facut harakiri, cel putin o dovada ca nimic nu s-a schimbat in mentalitatea acestei institutii. In acelasi timp, TVR2 a pierdut 1,4 procente pe piata bucuresteana. Asadar, cota de audienta a celor doua canale ale televiziunii publice a scazut cu 6%. O pierdere grea, foarte grea, mai ales cand ai drept concurenti posturi private care stiu ca o jumatate de procent de audienta inseamna mii de dolari. TVR, televiziune publica, isi permite sa piarda sase procente cu nonsalanta. Principala cauza a acestui important declin consta in calitatea programelor. TVR nu si-a schimbat grila in toamna anului trecut, asa cum se obisnuieste la „casele mari”. S-a incercat o carpaceala din mers. Interesul telespectatorilor a fost afectat de aceleasi programe scoase parca din lada de zestre a bunicii. Al doilea motiv ar consta in lipsa de imaginatie si de idei a realizatorilor din Televiziunea Romana. Un timid efort de retusare a imaginii TVR s-a facut preluand idei si teme de la televiziunile private. Lipsa de originalitate a condus la o adancire a crizei de personalitate a televiziunii nationale. In acest moment, TVR nu are inca statutul de „marca” pe piata de televiziune. La toate aceste cauze se adauga si viteza de melc cu care s-au facut schimbarile in structurile de conducere.
Posturile de televiziune private n-au stat cu mainile in san. Acestea au taiat „cu sange rece” din cota de piata a televiziunii publice. Cel mai spectaculos salt de audienta l-a inregistrat Prima TV, a carei cota de piata in Bucuresti a crescut de la 6% in septembrie ‘98 la 9,1% in februarie ‘99. Noua grila de programe, agresivitatea cu care si-a promovat-o si „sfaturile” companiei Scandinavian Broadcasting System (SBS) au cantarit enorm in relansarea audientei postului condus de Cristian Burci. Ramane de vazut daca SBS va investi serios in Prima TV. Totusi, Prima TV se afla la mare distanta, in Bucuresti, fata de Pro TV si Antena 1. Visul conducerii de la Prima TV, de a atrage procente de audienta din tortul Pro TV, nu s-a materializat. In Bucuresti, Pro TV a atins o cota de piata de 31,8%, avind o crestere de 0,9 procente fata de septembrie anul trecut. Cele doua posturi ale lui Adrian Sarbu (Pro TV si Acasa TV) au controlat in februarie a.c. 37% din piata Capitalei. In ultimele cinci luni, Antena1 si-a adaugat cotei de piata din Bucuresti 2,2 procente. Se poate spune ca Antena 1 creste incet, dar sigur, spre podiumul ocupat confortabil de Pro TV. De remarcat este faptul ca posturile private si-au impartit cele sase procente pierdute de TVR1 si TVR2, cu alte cuvinte telespectatorii bucuresteni continua sa acorde mai mult timp de vizionare posturilor comerciale.
Cat de importanta este audienta in afacerile din televiziune o dovedeste monitorizarea A.C. Nielsen, pusa la dispozitie de Graffiti/BBDO, referitoare la volumul brut de publicitate obtinut de catre posturile tv pe parcursul anului 1998. Monitorizarea s-a facut pe baza tarifelor-lista de publicitate ale fiecarui post in parte, fara a se tine cont de disconturi. De asemenea, studiul s-a facut numai pe spoturi pentru „marea publicitate”, ignorandu-se autoreclama (promo). Anul trecut, pe principalele posturi tv din tara au fost difuzate 153.765 de spoturi publicitare. Subliniem ca acest numar nu semnifica faptul ca s-a facut reclama la 153.765 de produse si servicii. Este numarul total de spoturi pentru care clientii au cheltuit un volum brut de 132.173.102 dolari. Pro TV, liderul audientei in mediul urban, „si-a taiat partea leului”, obtinand incasari brute de 66.594.326 dolari pentru 50.478 de spoturi. Cifra este impresionanta, dar nu trebuie sa uitam ca Pro TV a avut cele mai mari tarife de publicitate de pe piata, tarife pe baza carora s-a facut monitorizarea. Pentru 41.246 de spoturi difuzate, Antena1 a beneficiat de incasari brute de 30.401.779 dolari. Este evident ca postul a practicat tarife mult mai mici decat Pro TV, desi a difuzat un numar de clipuri comparabil cu cel al principalului post concurent. TVR1 a obtinut un volum brut de 21.790.338 dolari pentru difuzarea a 12.119 spoturi de publicitate.
Drepturile de transmisie a meciurilor din CM de fotbal din Franta au salvat in mare masura incasarile publicitare ale Televiziunii Romane. Demn de remarcat este faptul ca activitatea statiilor locale ale TVR in colectarea de publicitate a fost aproape nula. Este inca o dovada a „talentului managerial” al sefilor studiourilor teritoriale din TVR. TVR Cluj a obtinut pe parcursul anului 1998 un volum brut de publicitate de 2.107 dolari, in timp ce studioul teritorial TVR Timisoara a castigat 40 dolari din publicitate!!! Doar TVR Iasi salveaza provincia, cu 51.399 dolari pentru 761 de spoturi difuzate.
In anul 1998, televiziunile particulare au pus stapanire pe piata de televiziune din tara noastra. E greu de crezut ca TVR va fi in stare in acest an sa revina in topul audientei, chiar daca in aceasta primavara isi imbogateste grila cu noi programe de divertisment.