CNA vrea sa mareasca amenzile si deschide calea IGCTI sa retraga licentele audiovizuale pe motive tehnice. De asemenea, propune criteriul audientei pentru stabilirea programelor romanesti obligatorii pe cablu.
Detaliile modificarii legii vor fi discutate intr-un grup de lucru initiat de Consiliul National al Audiovizualului (CNA) in prima parte a lunii iulie, din care au fost invitati sa mai faca parte Ministerul Comunicatiilor, Inspectoratul Genral pentru Comunicatii si societatea civila. La capitolul electoral, propunerea CNA tine cont de interesele radiodifuzorilor, publicului si actorilor politici si de experienta ultimelor alegeri. Una dintre principalele modificari, generatoare de dispute si tensiuni in trecut, se refera la scoaterea publicitatii electorale din spatiul destinat publicitatii comerciale. CNA admite ca publicitatea electorala poate fi platita.
Faptul ca CNA vrea sa fie “judecatorul” campaniei electorale in audiovizual este justificat, avand in vedere statutul institutiei. Potrivit notei de fundamentare, daca CNA stabileste principiile si regulile de desfasurare a campaniei electorale in audiovizual, iar acestea vor fi incluse in lege, ar rezulta stabilitate, transparenta si o aplicare obiectiva a regulilor, ce vor putea fi verificate atat de Parlament, cat si de societatea civila.
Legea trebuie sa faca distinctie intre licentele audiovizuale terestre la nivel national, regional si local si licentele pentru difuzarea programelor prin satelit, in sistem digital si pentru programe de nisa. CNA vrea sa elimine restrictiile de proprietate care franeaza dezvoltarea programelor de nisa, digitalizarea si extinderea programelor difuzate prin satelit.
Prelungirea licentelor este, potrivit legii actuale, posibila o singura data, pentru noua ani. Modificarea propusa de presedintele Ralu Filip are in vedere prelungirea licentelor “in conditiile stabilite de CNA”.
Piata critica cresterea amenzilor
Intr-o intentie criticata de piata privata de radio si televiziune, CNA vrea sa mareasca amenzile deoarece considera ca nivelul lor este foarte scazut in raport cu veniturile din publicitate sau cu sanctiunile din UE. CNA vrea sa poata stabili si durata intreruperii programelor, intre zece minute si trei ore, in cazul incalcarilor grave ale legii care se sanctioneaza cu intreruperea emisiei.
Presedintele CNA, Ralu Filip, are in vedere promovarea modificarilor fie prin Parlament, fie prin Guvern. Din cauza unor animozitati cu diversi politicieni, trambulina preferata pentru aruncarea modificarilor in valtoarea dezbaterilor parlamentare pare sa fie, de data aceasta, Guvernul. Ar fi o premiera, in istoria CNA sub presedintia lui Ralu Filip. Posibilitatea este sustinuta de “prietenia de interese” ce pare a se infiripa intre consilierul de stat din Ministerul Culturii, Ioan Onisei, si Ralu Filip. Ioan Onisei a fost luna trecuta propus pentru CNA si este familiar cu elaborarile legislative care privesc audiovizualul, fie ele legea audiovizualului insasi, fie controversatele legi ale dreptului de autor si cinematografiei, deoarece deschid calea unor taxe considerate prea mari pe audiovizual. In ciuda initiativelor legislative ale lui Onisei, orientate impotriva operatorilor de radio, televiziune si cablu, Ralu Filip a considerat numirea lui Onisei una “fericita” pentru CNA, in comparatie cu alte numiri, de tipul Vladimir Bogdanescu (deoarece vine din industrie) sau Aristide Buhoiu (prea batran).
Desi salutate in parte, comentatorii fenomenului audiovizual au observat ca modificarile au, pe langa partile pozitive, handicapul ca opun diverse categorii de actori de pe piata audiovizuala in pozitia de rivali cu interese contrare: televiziunile private fata de televiziunea publica, politicienii fata de CNA, societatea civila fata de institutiile din subordinea Guvernului, dar si televiziunile private intre ele, in functie de marime si pozitia pe piata si, nu in ultimul rand, televiziunile impotriva organismului de reglementare in audiovizual.
“Nu poti sa pui reguli in campania electorala, fara sa creezi inhibitii. Un gazetar trebuie sa scoata cat mai mult de la liderii politici”, a declarat pentru Capital analistul media Alexandru Lazescu. El a criticat si interventia CNA in procentul de 25% “must carry” impus cablistilor. “Grilele de programe ar trebui sa ramana in zona negocierii comerciale”, a spus Lazescu.
George Chirita, reprezentantul televiziunilor si radiourilor private reunite in organizatia profesionala Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale, a declarat public ca se va opune cresterii amenzilor si respinge limitarea proprietatii in domeniul digital, critica admiterea spoturilor in interiorul evenimentelor sportive transmise de televiziunea publica. CNA ar mai trebui sa introduca in lege o procedura de licentiere in regim digital. Chirita crede ca prevederea legata de clasificarea televiziunilor care intra pe cablu in “must carry” in functie de audienta este normala.
In loc de concluzie, putem spune ca este o lege care priveste putini actori sociali si un numar mic de persoane daca ne gandim la industria audiovizualului, in care lucreaza cateva mii de persoane. Este o lege care “ne priveste” insa pe toti, deoarece, prin modificarile preconizate, ea va influenta atmosfera generala a viitoarelor alegeri si, de ce nu, imaginea Romaniei in calitatea sa viitoare de noua membra a Uniunii Europene.
Propunerile CNA aseaza diverse categorii de actori In pozitii divergente
Modificari propuse de CNA
1. Reglarea competentei de autorizare nationala
2. Spoturi izolate la sport pentru TVR
3. Reguli de campanie electorala in audiovizual
4. Relaxarea limitelor proprietatii in audiovizual (max. 40% in a doua companie)
5. Definirea licentelor nationale, regionale, locale, de satelit si digitale
6. Prelungirea licentelor din 9 in 9 ani
7. Cresterea duratei de intrare in emisie, de la 12 la 18 luni
8. Includerea IGCTI in stabilirea strategiei de acoperire cu programe
9. Posibilitatea IGCTI de a determina retragerea licentei audiovizuale pe motive tehnice
10. Introduce criteriul audientei in stabilirea programelor romanesti obligatorii pe cablu (25% din grila)
11. Limitarea folosirii extraselor la maximum 24 de ore de la evenimentul sportiv
12. Cresterea amenzilor pana la 100.000 RON
13. Reglementarea intreruperii emisiei in cazul abaterilor grave
Cine se supara
1. Comisia Europeana – daca nu se aproba
2. Televiziunile private – daca se aproba, TVR – daca nu se aproba
3. Politicienii – daca se aproba, CNA – daca nu se aproba
4. Televiziunile si radiourile – daca nu se aproba
5. Televiziunile si radiourile – daca nu se aproba
6. Televiziunile private – daca nu se aproba
7. Televiziunile private – daca nu se aproba
8. Societatea civila – daca se aproba, IGCTI – daca nu se aproba
9. Societatea civila – daca se aproba, IGCTI – daca nu se aproba
10. Televiziunile mici si cele noi – daca se aproba, Televiziunile cu audiente mari – daca nu se aproba
11. Televiziunile fara drepturi – daca se aproba, Detinatorii drepturilor sportive – daca nu se aproba
12. Televiziunile si radiourile – daca se aproba, CNA – daca nu se aproba
13. Televiziunile si radiourile – daca se aproba, CNA – daca nu se aproba
