Peste 300 de auditori din România au marcat existența a 20 de ani de la înființarea profesiei de auditor financiar în România. Aceștia au căzut de acord că tehnologia va transforma auditul și trebuie extinse competențele digitale pentru auditori în noua eră a digitalizării.
Mai mult de 300 de auditori financiari din România și din străinătate au participat vineri, 25 octombrie 2019, la cel de-al VI-lea Congres al Profesiei de Auditor Financiar din România. Congresul, care a marcat și existența a 20 de ani de la înființarea profesiei de auditor financiar în România și a Camerei Auditorilor Financiari din Români (CAFR), a ajuns la concluzii importante asupra celor două teme abordate: reglementarea și digitalizarea.
,,Tehnologia cucerește industriile dar oamenii vor avea întotdeauna rolul crucial în luarea deciziei. Tehnologia nu diminuează rolul auditorului, ci îl redefinește, ba chiar îl potențează, în interes public. În ceea ce privește profesia noastră, de auditori financiari, raționamentul și scepticismul profesional ne oferă garanții că întotdeauna vom avea chiar un rol mai important în dezvoltarea economiei, rol pe care ni-l asumăm în interesul general al societății’’, a declarat Ciprian Mihăilescu, Președintele Camerei Auditorilor financiari din România.
,,Auditorul nu este profesia viitorului, dar viitorul nu va putea fi privit fără un auditor. Tehnologia este prima care va transforma auditul, sincer să fiu încă nu știu cum, încă explorăm acest lucru. Ceea ce știu însă sigur este următorul lucru: că organisme profesionale precum CAFR au acest mandat și această datorie: să pregătească auditorul viitorului iar auditorul nu va fi singur. Ceea ce va fi important este ca auditorul viitorului să aibă capacitatea de a conduce o echipă cu aptitudini complexe. Este important ca organismul profesional să știe și este în poziția ideală să preia conducerea în acest proces pentru că sunt o mulțime de alte meserii care lucrează deja pe aceste domenii. Esențial este cine va conduce această transformare’’, a declarat Florin Toma, Președintele Accountancy Europe, organism care reprezintă la nivel european peste un milion de profesioniști contabili din peste 51 de organizații profesionale din 36 de țări.
,,Trebuie să extindem competențele digitale pentru auditori pentru că digitalizarea vine indiferent că ne place sau nu dar vine cu multe beneficii, inclusiv pentru auditori. Vom intra într-o eră a auditului remote, de la distanță, vom trece poate de la eșantion la algoritm, vom avea mai multă acuratețe, iar beneficiile vor fi atât pentru dumneavoastră cât și pentru clienții auditului financiar’’, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care a participat în cadrul Congresului la panelul ,,Auditorul viitorului -tehnologizarea și digitalizarea’’.
Principalul mesaj pe care Ministerul Finanțelor Publice l-a transmis participanților Congresului a fost legat de necesitatea dezvoltării permanente a parteneriatului dintre instituții, a profesiei de auditor și a rolului cheie pe care auditorii îl au în dezvoltarea economiei românești. ,,În contextul nevoii de a dezvolta încontinuu guvernanța corporativă în România, rolul profesiei de auditor financiar este unul determinant’’, a declarat Oana Iacob, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.
,,Auditorul face parte din categoria profesiilor asociate cu interesul public. De aici rezultă relația pe care Ministerul Finanțelor Publice, ca autoritate de reglementare a avut-o cu CAFR. Este o relație care trebuie valorificată în continuare, în interesul tuturor părților’’, a mai declarat Oana Iacob.
,,Activitatea dumneavoastră, a auditorilor, este una pe care ne bazăm ca fiind una din prima linie pentru atenuarea riscurilor de spălare a banilor, risc de care nu este ocolit nici sistemul financiar românesc’’, a declarat Președintele Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Daniel Staicu.
,,Doar inovând, chiar și în domeniul strict al auditului, stakeholder-ii vor putea relaționa mai ușor cu noi. Empatia, inteligența emoțională și înțelegerea mediului în care acționăm, a lumii într-o permanentă schimbare, sunt doar câteva dintre calitățile pe care auditorul viitorului trebuie să le posede sau să le dobândească’’ a declarat în cadrul Congresului, Mihai Busuioc, Președintele Curții de Conturi a României. ,,Îmi exprim speranța că vom relua mai aplicat colaborarea dintre noi pentru că doar învățând unii de la alții putem fi mai puternici’’, a adăugat Busuioc.
,,Trăim revoluția industrială 4.0. Pe măsură ce cultura digitală ne înzestrează într-o măsură din ce în ce mai mare, constatăm că digitalizarea nu schimbă numai ceea ce facem, dar ne schimbă pe noi, ca oameni. Doar conștientizând acest lucru, noi, auditorii, vom putea să urmăm un plan foarte clar de transformare digitală. Una dintre concluziile Congresului, împărtășită unanim de participanți a fost că este în puterea fiecăruia dintre noi să inițiem și să accelerăm acest proces. Camera Auditorilor vine în sprijinul membrilor, prin aplicații de audit financiar, dar în esență nu este o chestiune care poate fi impusă ierarhic, de sus în jos. Ca rezultat al eforturile comune ale Camerei și membrilor știm că inovarea internă se va multiplica, în condițiile păstrării principiului fundamental al profesiei noastre, care este etica. O a doua concluzie, în contextul reformei reglementării, a fost aceea că vrem să avem un organism de supraveghere puternic, dar să nu fim în concurență cu el. Rolul său este de a supraveghea piața de audit și de a reglementa, rolul nostru este, ca și organism profesional, de a veghea la modul în care activitățile legate de profesie, cele pur tehnice se desfășoară și să aducem valoare adăugată ’’, a concluzionat Ciprian Mihăilescu, Președintele Camerei Auditorilor Financiari din România.