Directorii de personal spun că dacă vrei să recrutezi un auditor intern foarte bun, trebuie să verifici mai întâi să nu aibă inimă. Profesia este pe cât de nouă, pe atât de dură. Auditorul trebuie să vadă tot ce se întâmplă într-o companie şi să vegheze încontinuu. Ar fi putut fi evitate eşecurile unor mari corporaţii precum Enron, Parmalat, Marconi sau Arthur Andersen dacă ar fi existat un sistem de audit intern bine pus la punct? Probabil. Auditorul intern este u
Directorii de personal spun că dacă vrei să recrutezi un auditor intern foarte bun, trebuie să verifici mai întâi să nu aibă inimă. Profesia este pe cât de nouă, pe atât de dură. Auditorul trebuie să vadă tot ce se întâmplă într-o companie şi să vegheze încontinuu.
Ar fi putut fi evitate eşecurile unor mari corporaţii precum Enron, Parmalat, Marconi sau Arthur Andersen dacă ar fi existat un sistem de audit intern bine pus la punct? Probabil. Auditorul intern este un fel de doctor al afacerii. El cercetează toate activităţile şi procesele derulate în companie, la toate nivelurile, şi vine cu sugestii de îmbunătăţire sau de remediere.
Pe de altă parte, auditorul intern are şi rol de paznic. Statutul de independenţă faţă de conducere, conferit prin lege, îi dă posibilitatea să analizeze şi să evalueze dacă sunt respectate standardele de eficienţă (proceduri şi controale) şi de etică. Auditorul intern este cel care apreciază dacă firma se comportă cu responsabilitate în relaţiile sale cu ceilalţi membri ai comunităţii. El este singurul specialist dintr-o companie care poate face analize în toate domeniile şi ajută consiliul de administraţie să-şi facă o imagine corectă asupra întregii afaceri.
Auditorul evaluează modalităţile în care managementul gestionează riscurile şi dacă sistemele de control intern sunt aplicate corespunzător. El urmăreşte dacă acestea sunt valide şi ating obiectivele pentru care au fost propuse. Având o imagine generală asupra întregii structuri, auditorul intern poate veni cu idei pentru o mai bună coordonare. Auditorul poate face recomandări menite să conducă la o mai bună utilizare a capitalului uman din companie şi la sporirea gradului de mulţumire al angajaţilor.
„Un departament de audit intern este util nu numai datorită capacităţii sale de a avea o imagine de ansamblu asupra operaţiunilor firmei, la toate nivelurile, dar şi pentru că, în calitatea sa de «observator» este mai puţin implicat în rutina de zi cu zi a departamentelor şi este capabil să vină cu sugestii de optimizare“, declară Robert Wieck, manager advisory în cadrul serviciului de audit intern de la KPMG. Rolul auditorilor a crescut extrem de mult în ultimii ani în marile companii. „Pentru a putea funcţiona eficient, este nevoie de minimum doi auditori, explică Mircea Poenaru, preşedintele Asociaţiei Auditorilor Interni din România (AAIR). Auditorii trebuie să lucreze în echipă, să se consulte, să asigure echilibrul şi, foarte important, să cunoască domeniul. Auditorii provin, de regulă, din rândul specialiştilor, al persoanelor care cunosc foarte bine activitatea unei organizaţii.“
În România, există aproximativ zece mii de auditori interni. Profesia este încă la început de drum, deoarece nu a fost perfectat cadrul legislativ de funcţionare decât pentru instituţiile publice. În continuare, se fac adesea confuzii între auditorul intern şi auditorul financiar. AAIR se străduieşte să introducă şi în România conceptele şi standardele internaţionale de audit intern. „Culmea este că suntem mai cunoscuţi şi apreciaţi în străinătate!“, punctează Mirecea Poenaru. Supărarea preşedintelui asociaţiei provine nu numai din modul în care Legislativul se implică în instituirea unui cadru de funcţionare potrivit cerinţelor internaţionale, dar şi din menţinerea unor influenţe din partea altor asociaţii care vor să păstorească şi zona auditorilor interni.
Examenele de auditor intern sunt dure
AAIR numără, după trei ani de la înfiinţare, 300 de membri, ceea ce poziţionează România cam pe la jumătatea clasamentului ţărilor europene, din perspectiva cantitativă a auditorilor interni. Institutul Auditorilor Interni din SUA, la care asociaţia noastră este afiliată, numără 134.000 de membri în toată lumea. Aproximativ 40 de români sunt certificaţi de acest institut. Specializarea şi certificarea sunt acum mult mai uşoare prin intermediul asociaţiei din România. AAIR a obţinut dreptul de a intra în sistemul de organizare a examenelor de certificare internaţională a auditorilor.
În plus, asociaţia aduce periodic în România experţi de talie internaţională, în scopul de a pregăti candidaţii pentru examene. „Şi eu sunt în curs de certificare. Examenele sunt dure, recunoaşte preşedintele AAIR. Trebuie să cunoşti bine o limbă străină, dar îţi trebuie putere şi voinţă pentru a asimila toate informaţiile.“ Asociaţia face demersuri pentru a asigura în viitor desfăşurarea examenelor în limba română. Certificarea nu este obligatorie, dar asigură perspective deosebite în carieră. Integrarea în UE ne obligă deja să ne aliniem la standardele de muncă ale Europei, ceea ce va conduce, obligatoriu, la creşterea numărului auditorilor interni, dar şi la certificarea lor potrivit sistemelor internaţionale. Robert Wieck consideră că, în viitorul apropiat, profesia de auditor interna va fi din ce în ce mai căutată şi în România.
Un departament de audit intern eficient poate contribui în mod direct la dezvoltarea companiei, pentru că oferă o garanţie suplimentară acţionarilor, partenerilor de afaceri şi organismelor de reglementare, consolidând astfel poziţia companiei pe piaţă.
În ograda altora
«Dacă tragem cu ochiul la companiile străine, vom vedea că managerul general a trecut în cariera sa şi prin departamentul de audit intern.»
Mircea Poenaru, preşedinte AAIR
KPMG preferă să recruteze tinerii încă de pe băncile facultăţii. Încă din prima zi de lucru, pentru fiecare angajat există preocuparea pentru obţinerea certificărilor (ACCA, CIA, CISA) necesare domeniului spre care vor să se orienteze (audit financiar, audit intern, auditul sistemelor informatice, specialist în taxe etc.). Auditul intern este la început de drum în România, dar câştigă din ce în ce mai mult teren odată cu intrarea pe Piaţa Unică, deoarece firmele sunt conştiente că au sorţi de izbândă numai prin atingerea standardelor înalte ale guvernanţei corporatiste, printr-o cultură organizaţională corectă şi transparentă.
Meseria de auditor nu este uşoară, dar satisfacţiile obţinute fac ca toate eforturile depuse să merite. Acest lucru este demonstrat prin faptul că, numai după doi trei ani de experienţă, oamenii noştri sunt „curtaţi“ de marile companii de pe piaţă. Munca auditorului nu este deloc uşoară. Nu este simplu să porneşti spre sediul clientului, în fiecare zi, cu „maletele“ (aşa cum numim noi genţile încăpătoare cu care ne deplasăm) încărcate cu dosare şi să lucrezi în misiuni ce se prelungesc uneori şi în weekenduri.
În fiecare an, compania asigură fiecărui angajat posibilitatea de a participa la programe de pregătire profesională, inclusiv pentru susţinerea examenelor de certificare CIA, ACCA, CISA etc. În ultimii trei ani, angajaţii KPMG au ocupat de două ori locul întâi pe plan mondial la examenele pentru ACCA din Marea Britanie, dintr-un total de 40.000 de candidaţi. Obţinerea certificărilor internaţionale este importantă, dar nu reprezintă, în sine, garanţia avansării pe o scară ierarhică. Certificarea ca auditor presupune un studiu aprofundat, dar pentru un membru al KPMG, care a trecut prin numeroase teste profesionale interne, examenele respective nu reprezintă un obstacol.
Programele interne de pregătire diferă ca perioadă, de la cele de scurtă durată, de trei – şase luni, până la cele de lungă durată, de la unu până la trei ani. Angajaţii internaţionali sunt cei care participă, de regulă, la acest program lung de pregătire. Ei se pun la dispoziţia birourilor din diverse ţări, fiind priviţi ca o „resursă globală“. Numărul persoanelor care participă la acest program de mobilitate globală este în creştere. Explicaţia este firească: stadiul de dezvoltare a mediului de afaceri din România, în perspectiva postaderării la UE, şi, implicit, creşterea gradului de mobilitate a forţei de muncă, în condiţiile unei competiţii acerbe a managementului talentelor şi a menţinerii acestora în cadrul companiei.
Bill Bowman, deputy senior partner KPMG, Audit Partner
Carte de vizită
Bill Bowman lucrează în România din 2002, în calitate de partner în cadrul Departamentului de Audit. Are o experienţă de 30 de ani în KPMG. Anterior a lucrat în Aberdeen, Marea Britanie. A participat la numeroase proiecte transfrontaliere, derulate în zeci de ţări din toată lumea, şi a format multe generaţii de auditori.
Când mi-am început activitatea, nu ştiam prea multe despre standardele de audit intern şi nici nu auzisem de certificarea internaţională. În 1999, exista confuzia între control şi audit. De-abia în 2002 a apărut cadrul legislativ care a făcut diferenţa, dar nici acum domeniul de activitate nu
s-a aşezat bine în matca lui. Eu mă bucur că am fost unul dintre membrii fondatori ai AAIR. Imediat după înfiinţarea asociaţiei, m-am înscris la examenele de certificare internaţională.
Pregătirea am început-o prin Ministerul de Finanţelor, cu sprijinul unor firme de audit extern, în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică.
Primele două examene le-am trecut uşor, chiar în prima sesiune. Pentru celelalte a fost nevoie să aprofundez standarde de contabilitate şi să asimilez mai multe cunoştinţe. Certificatul de auditor intern este mai mult decât un titlu. Programul, studiul individual şi pregătirea destinate obţinerii certificării au constituit un program de pregătire şi dezvoltare profesională care m-a ajutat să îmi consolidez şi să demonstrez aptitudinile şi abilităţile profesionale. Numirea mea ca director a precedat obţinerea acestui certificat. În continuare, îmi doresc să mă certific şi ACCA, tot pe cont propriu, pentru că aş vrea să mă implic mai mult şi în zona auditului financiar. La rândul meu, îmi încurajez colegii să se pregătească şi să susţină examenele de certificare. Auditul intern este un domeniu complex. Include auditul financiar, auditul de calitate, auditul de sistem… Deci ai multe de învăţat.
Andreea Andrei, director Direcţia de audit intern, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
Carte de vizită
Andreea Andrei, 33 de ani, ocupă deja, de mai mulţi ani, funcţia de director al Direcţiei de audit intern din cadrul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. În 1998 a absolvit Facultatea de Economie şi Gestiune Agroalimentară din cadrul ASE. Nici nu a terminat masteratul în specializarea auditul de mediu, când a fost recrutată în cadrul unei direcţii a Ministerului Agriculturii.
Cum se obţine certificarea CIA
Certificatul de auditor intern (CIA) se poate obţine numai de la Institutul Auditorilor Interni (IAI) din Florida, SUA.
CIA se poate obţine prin promovarea a patru examene. Susţinerea examenelor se poate face de două ori pe an, în lunile mai şi noiembrie, la aceeaşi dată (a treia zi de miercuri şi joi a lunii respective) în toată lumea, inclusiv România. Începând cu februarie 2008, examenele se vor desfăşura prin completarea testului în sistem computerizat.
Condiţii de înscriere
• Diplomă de absolvire a unei facultăţi acreditate, indiferent domeniul de specializare. Sunt acceptaţi la examen şi studenţii din ultimul an.
• Recomandări care să confirme standarde înalte de integritate şi profesionalism ale candidatului.
• Experienţă de doi ani în auditul intern sau într-un domeniu echivalent (audit extern, asigurarea calităţii, audit de conformitate, control intern etc.). Candidaţii care au diplomă de master sau care au experienţă în contabilitate, drept sau finanţe pot echivala un an din cei doi de experienţă. Examenele se pot susţine înainte de îndeplinirea acestui criteriu, dar certificarea se acordă numai după parcurgerea perioadei minime de experienţă cerută.
Pentru a fi eligibili, candidaţii trebuie să adere la Codul de conduită etică.
Examene
I: The Internal Audit Activityís Rol in Governance, Risk, an Control.
II: Conducting tre Internal Audit Engagement.
III: Business Analysis and Information Technology.
IV: Business Management Skills.
Examenele constau din câte 125 de întrebări tip grilă.