In urma cu trei luni de zile cele cinci mari companii de consultanta „Big Five” erau in corzi. Arthur Andersen incepea sa se dezintegreze in urma scandalului Enron, iar celelalte patru companii pierdeau tot mai multi clienti. Momentele de confuzie generala impreuna cu teama companiilor de a-si mai alatura numele de cel al consultantilor financiari au facut ca lumea contabilitatii sa cunoasca „inceputul sfarsitului”.
Acum se pare ca apele s-au limpezit, iar auditorii au revenit pe drumul cel bun. De fapt, cei patru castigatori: PricewaterhouseCoopers, Deloitte&Touche, Ernst&Young si KPMG spun ca ei nu au facut decat sa plateasca pacatele celui de-al cincilea jucator si anume Andersen. Firma „batranului Arthur” a iesit deja pe poarta din dos a istoriei americane. Ramane ca doar studentii de la Harvard sa mai caute cauzele care au condus „la cel mai penibil faliment din istoria moderna”, asa cum spun analistii de pe Wall Street. Supravietuitorii si-au pastrat aproape toate diviziile non-financiare cum sunt: consultanta fiscala, managementul resurselor umane si partea de consultanta in domeniul fuziunilor si achizitiilor.
Ce s-a intamplat, de fapt, intr-o industrie a auditului de peste 30 de miliarde de dolari ? Andersen – acum in proces cu statul american pentru distrugerea documentelor de la Enron – si-a asumat esecul profesional. Colapsul sau a condus la aparitia unui imens portofoliu de clienti pe care supravietuitorii s-au grabit sa-l acapareze. Rezultatul pare a fi unul extraordinar pentru PwC si compania: profiturile de anul acesta vor fi sensibil mai mari decat cele obtinute in ultimii patru ani. In mod cu totul ironic, mare parte din aceasta crestere a profitului va veni tot din partea diviziilor traditionale ale firmelor de consultanta, si anume auditul si serviciile de taxe, si nu din partea consultantei. KPMG si-a vandut de altfel toate diviziile de consultanta din Statele Unite.
Auditorii au recunoscut, de altfel, ca o data cu declinul industriei high-tech si diviziile lor de consultanta si-au cam pierdut obiectul activitatii. Acesta este si motivul pentru care Ernst&Young si KPMG si-au vandut deja diviziile de consultanta din SUA, iar Andersen si Deloitte sunt in cautare de cumparatori.
PwC, numarul unu in domeniu, a recunoscut ca a inregistrat anul trecut venituri sensibil mai mici pe partea de consultanta a resurselor umane, dar oficialii companiei spun ca sunt mai mult decat multumiti de cele peste 14 miliarde de dolari, cat au incasat toate filialele grupului de pe urma auditului, a taxelor si a altor servicii financiare.
„Se pare ca Big Four vor ramane companii in care merita sa-ti investesti banii. Partea de audit a afacerii lor este de departe cea mai profitabila si va genera in continuare venituri considerabile”, spun analistii de la Yale School of Management.
Pentru companiile de consultanta exista insa si o parte buna a scandalului Andersen-Enron. Consiliile de Adminstratie ale marilor companii dependente de auditori au fixat mult mai multe intalniri cu consultantii lor financiari. Asta inseamna ore mai multe trecute pe facturile lunare si implicit venituri mai mari pentru auditori.
Centrul Europei, Rusia si America Latina sunt zonele unde auditorii cred ca vor inregistra cele mai mari cresteri ale veniturilor. Asa ar putea fi explicat si interesul celor patru pentru preluarea filialelor Andersen din aceste zone.
Auditul si Auditorii
Venituri* Rata de crestere
Compania (mld. USD) audit** taxe consultanta
PricewaterhouseCoopers 8,06 9,4 14,6 -5,3
Deloitte&Touche 6,13 11,8 16,1 -3,4
Ernst&Young 4,49 9,8 7,9 -19,0
KPMG 3,17 14,0 4,8 –
Arthur Andersen 4,30 19,4 19,4 19,4
* valabile pentru 2001, in Statele Unite; ** procente
